Forumul "Bătrânei Doamne"

Versiunea integrală: Scena politică românească
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Miting cu scandal la Targu Mures - imbranceli intre jandarmi si secui

Circa 3.500 de persoane participa luni seara la un miting al secuilor, la Targu Mures.

Conform B1 TV, lucrurile au degenerat, insa, protestatarii incepand sa se imbranceasca cu jandarmii.

Conform sursei, au fost aruncate si petarde, iar o artera principala din Targu Mures a fost blocata.

Daniel Manea, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei din Targu Mures, sustine insa ca a fost vorba de un singur incident cu petarda, unul "izolat".

Potrivit acestuia, luni seara a avut loc o adunare comemorativa la Monumentul celor trei martiri, la aceasta ora oamenii indreptandu-se catre casa. "Coloana se deplaseaza in ordine pe trotuar, iar circulatia se desfasoara normal", a explicat Daniel Manea.

In timp ce mitingul nu este autorizat, a fost autorizata o adunare comemorativa de la orele 16.00 - 19.00, la monumentul mentionat. Manifestantii vor sa duca la Prefectura un memoriu prin care se cere autonomia Tinutului Secuiesc. De altfel, multimea striga "Autonomia".

Purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Targu Mures a estimat ca ar fi vorba despre 3.500 de persoane.

Manifestari similare au loc luni si in afara tarii, inclusiv la Toronto, cerandu-se autonomia Tinutului Secuiesc.

Consiliul National Secuiesc (CNS) a organizat, luni dupa-amiaza, pentru al doilea an consecutiv, un miting la Targu Mures, cu ocazia Zilei Libertatii Secuiesti - 10 martie, cand sunt comemorati trei secui martiri executati in 1854. Se anuntase prezenta liderilor din Covasna ai UDMR, PCM, PPMT si CNMT, precum si mai multi primari. B1 TV sustine insa ca de la UDMR oficial nu participa nimeni.

Aceeasi televiziune sustine ca printre manifestanti se afla si membri ai partidului Jobbik din Ungaria.
http://www.ziare.com/stiri/proteste/miti...ui-1287063







Targu Mures: Mars neautorizat cu imbranceli de "ziua libertatii secuiesti", dupa ce autoritatile locale nu au autorizat actiunea invocand probleme aparute la mitingul din 2013


Cateva mii de persoane au participat luni la comemorarea secuilor martiri de la Targu Mures dupa care au pornit, luni seara, intr-un mars neautorizat pe strazile din Targu Mures, informeaza Agerpres. Potrivit presei locale, marsul organizat de Consiliul National Secuiesc a fost interzis de autoritatile locale, care au aprobat doar o ceremonie de comemorare. Actiunea a fost marcata de imbranceli intre manifestanti si fortele de ordine.

Potrivit agentiei de presa citate, la actiune iau parte peste 4.000 de persoane. B1TV anunta in jur de 3.000 de manifestanti.

Mures.CityNews.ro informeaza ca manifestarea a inceput la ora 16:00 cu o comemorare la Monumentul Secuilor Martiri din Targu Mures, insa marsul care era anuntat de CNS, de la monument pana la Prefectura, nu a fost autorizat de autoritatile locale.

Desi marsul catre Prefectura Mures nu a fost autorizat, organizatorul manifestarii, Izsak Balazs, a cerut participantilor la comemorarea din Cartierul 22 Decembrie sa se indrepte pe trotuare catre Prefectura Mures, pentru a depune o petitie prin care se solicita autonomia.

In timpul marsului, o serie de membri ai Organizatiei 64 de Comitate au scandat lozinci cu caracter xenofob, iar in zona Pietei din cartierul 22 decembrie s-au imbrancit cu jandarmii.

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ) Mures, Daniel Manea, declarase anterior pentru Agerpres ca, dupa comemorarea organizata luni dupa amiaza la Monumentul Secuilor Martiri din Targu Mures de Consiliul National Secuiesc (CNS) prin Asociatia Siculitas, nu a fost autorizat niciun mars catre centrul municipiului, asa cum sustin organizatorii, iar persoanele care vor incerca sa scandeze lozinci in fata Institutiei Prefectului vor fi sanctionate conform legii.

Prefectul judetului Mures, Corneliu Grosu, a anuntat sambata ca, in pofida afirmatiilor organizatorilor, marsul nu este autorizat in Targu Mures, in ziua de 10 martie, nici de catre Primaria Targu Mures, nici de catre instanta de judecata si nici de catre Prefectura Mures, iar orice actiune de aceasta natura "este ilegala si va fi sanctionata potrivit legii".

Anul trecut, in 10 martie, dupa comemorare, Consiliul National Secuiesc a initiat o actiune prin care a revendicat autonomia teritoriala a tinutului secuiesc, solicitand Guvernului, printr-o petitie, consfintirea acesteia printr-o lege organica.

In acest an, Primaria Targu Mures, la propunerea Comisiei de avizare a evenimentelor publice, nu a mai dat autorizatie pentru organizarea marsului, deoarece la mitingul din 2013 au participat membrii unor organizatii din afara judetului Mures si din Ungaria, intre acestia numarandu-se reprezentanti ai partidului de extrema dreapta Jobbik, ai Garzii Maghiare si ai Organizatiei 64 de Comitate, care au promovat sloganuri xenofobe de genul "Opincari, plecati acasa!", "Sa piara Trianonul!", "Tinutul Secuiesc nu e Romania!", "In Bucuresti toti sunt tigani!" etc.

Presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, anunta inca de pe 20 ianuarie ca formatiunea va organiza, pentru al doilea an consecutiv, un miting la Targu Mures, in 10 martie - "ziua libertatii secuiesti" -, cand sunt comemorati trei secui martiri executati in 1854.

"Astazi (luni, 20 ianuarie - n.red.) am inregistrat la Primarie, am depus cererea initiala si o scrisoare spre informarea domnului primar. Noi speram sa fie multi participanti, i-am indemnat pe toti care au participat la Marele mars al secuilor sa vina, sa fim mai multi de 100.000", a spus Izsak Balazs. El a mentionat ca, potrivit legii, a facut o declaratie prealabila la Primarie referitoare la acest miting inca din luna decembrie si au inceput pregatirile pentru manifestare.

Comemorarea de la Monumentul Secuilor Martiri este organizata in memoria a trei intelectuali condamnati la moarte si executati, in 10 martie 1854, la Targu Mures, de catre Armata Austriaca, pentru organizarea unei conspiratii prin care se dorea reizbucnirea unei revolutii, similare celei de la 1848-1849.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-167...-mures.htm
Sambata sunteti invitati in Parcul Reconcilierii pentru o reconciliere desigur...
https://www.facebook.com/events/14347555...pe=regular
Citat:Lista de rezolvat pentru Guvernul Ponta III

Firmele spun că mediul de business are nevoie de reducerea costului muncii şi de scăderea TVA la alimente, iar guvernul să-şi asume restructurarea în mod serios.
Cele mai mari probleme pe care trebuie să le rezolve guvernul Ponta sunt creşterea colectării veniturilor la buget în condiţiile în care anul trecut România a coborât la venituri de 31,7% din PIB, cel mai jos nivel din 2009 încoace, şi restructurarea administraţiei pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut anul trecut cu 13%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 12%, în timp ce investiţiile statului au scăzut cu 7%.

Guvernul Ponta 3 vine mâine în Par­lament cu un „program“ menit să-i individualizeze politica, să-i definească ţintele şi să-i subliniezele fundamentele pe care urmează să construiască în cei încă aproape 3 ani de mandat pe care îi mai are în faţă. Nu există însă în document termene precise şi ţinte palpabile. În lipsa acestora, orice demers executiv devine aproximativ şi orice plan de guvernare - un simplu exerciţiu retoric. Vorbim de exact ceea ce nu are nevoie România.
ZF a identificat 15 ţinte pe care consideră că guvernul Ponta 3 trebuie să le ur­mă­rească cu prioritate şi cu acribie şi pentru care trebuie să-şi asume termene. Ca obiective generale ele par şi sunt comune - au fost, de-a lungul vremii, expuse în mai toate programele de guvernare, sunt moş­tenite de la guvern la guvern. Scăderea fiscalităţii pe muncă, reducerea evaziunii, ajustarea aparatului de stat, creşterea absorbţiei fondurilor UE – sunt deziderate pe care le regăsim de la un guvern la altul expuse în diferite forme, dar niciodată rezolvate pentru că nimeni nu şi-a asumat pentru ele termene precise. În lipsa ţintelor şi a termenelor, nimeni nu poate fi tras la răs­pundere pentru neîndeplinirea lor.

În spaţiul public se vorbeşte de multă vreme despre combaterea evaziunii fiscale şi de o mai bună colectare a veniturilor la buget. Dar în 2013 ponderea veniturilor bugetului general consolidat în PIB a căzut din nou la 31,7% - ceea ce se traduce printr-un minus (virtual) la buget de peste 2,3 mld. euro, faţă de cât îşi programase Ministerul Finanţelor.
Or, nu poţi spera într-o reducere a fiscalităţii pe muncă când veniturile îţi scad în loc să crească, având un 31% venituri la buget ca pondere în PIB. Aşadar, nu poate fi acceptată drept obiectiv de guvernare o aserţiune precum aceea că CAS va scădea în măsura în care va exista „spaţiu fiscal“.
Întâi trebuie fixată ţinta pentru o mai bună colectare la buget. Guvernul trebuie să-şi fixeze creşterea, în fiecare an, cu câteva procente ca pondere în PIB a veniturilor bugetare, ştiind că media în UE este spre 45%. Dacă îşi fixează această ţintă şi o atinge, va avea spaţiul fiscal pentru reducerea CAS după care plânge fără folos de atâţia ani. Iar reducerea fiscalităţii va fi compensată, măcar parţial, prin creşterea numărului de angajaţi legal, pentru că în prezent costul pentru angajator al unui salariu de 1.000 de lei net este de aproape 1.800 de lei şi pentru a evita acest nivel de taxare mii şi zeci de mii de joburi s-au ascuns în economia gri.

Pe lângă creşterea veniturilor bugetului, o altă ţintă ce trebuie clar fixată de guvern este creşterea calităţii cheltuielilor. Aceasta presupune, în primul rând, creşterea calităţii actului de administrare. Guvernul cheltuieşte 10 mld. euro – aproape un sfert din veniturile sale – pentru plata celor 1,18 milioane de salariaţi ai statului.
Raportat la numărul populaţiei, România nu are cei mai mulţi angajaţi la stat din Europa, dar faţă de veniturile sale bugetare este enorm. La venituri bugetare de 200 mld. lei, cheltuielile cu salariile au însemnat în 2013 peste 46 de miliarde de lei, adică 23% din buget şi peste 7% din PIB. De aceea redimensionarea aparatului bugetar este o ţintă pe care guvernul trebuie să o aibă în vedere.

Crearea unor baze de date comune pentru instituţii, prioritizarea proiectelor şi fixarea de termene clare pentru realizarea lor sunt măsuri care vor contribui clar la creşterea calităţii actului de administrare având efecte foarte importante pentru cetăţeni şi pentru buget.
Despre prioritizarea cheltuielilor au vorbit nu doar foştii guvernanţi, vorbesc şi reprezentanţii guvernului Ponta 3. Dar trebuie fixat clar „ce, unde, când“. Când guvernul spune că un tronson de autostradă va fi gata la data „d“, atunci să fie gata, nu peste un an. Când a fost stabilit că cheltuiala este „X“, atunci să fie X şi nu Y.
Dacă guvernul actual nu-şi asumă termene şi ţinte ferme, atunci va continua ca toate celelalte guverne – adică mediocru şi fără folos pentru cetăţeni, aşteptând ploaia care să mai aducă un 1% la PIB, lipsit însă de semnificaţie practică, pentru că nu se reflectă în creşterea nivelului bunăstării societăţii.

To do list pentru Guvernul Ponta III

1) Scăderea taxelor pe forţa de muncă (reducerea CAS)

2) Scăderea numărului de bugetari şi reducerea cheltuielilor salariale în instituţiile publice

3) Îmbunătăţirea colectării din taxe şi impozite şi reducerea evaziunii fiscale

4) Simplificarea colectării fiscale (reducerea numărului de taxe şi impozite)

5) Reducerea TVA, în special la alimente

6) Eficientizarea cheltuielilor de infrastructură şi prioritizarea proiectelor din acest domeniu (autostrada Sibiu – Piteşti)

7) Transparentizarea modului în care se cheltuie banii publici

8) Crearea unor baze de date comune

9) Renegocierea redevenţelor (majorarea redevenţelor la Petrom)

10) Crearea unor site-uri pentru turism şi pentru investitorii străini

11) Listări: Hidroelectrica, Romtelecom etc.

12) Agricultură: trecerea de la produse primare la produse procesate

13) Accelerarea absorbţiei de fonduri europene

14) Eficientizarea cheltuielilor publice din sănătate Ă controale în spitale

15) Modificarea legii „CEO privat la stat”



1. Scăderea taxelor pe forţa de muncă (reducerea CAS)

Taxele plătite de către angajator pentru salariile angajaţilor reprezintă cea mai mare povară fiscală pentru companii, iar mediul privat cere de ani buni reducerea nivelului de contribuţii sociale. Deşi în România salariile sunt încă mici prin comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, nivelul de taxare este destul de ridicat: pentru ca un salariat să primească „în mână“ un salariu lunar de 1.000 de lei, costul total al angajatorului se ridică la 1.765 de lei, deci statul încasează din taxele aferente salariului aproape 80% din valoarea salariului propriu-zis. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care numărul total de salariaţi din economie (de circa 4,38 milioane de persoane) să fie mai scăzut decât cel al pensionarilor (de 5,3 mil. persoane).

Nivelul mare de taxare pe salarii a determinat ca angajatorii să folosească alte mijloace prin care să îşi reducă din costuri. Consiliul Fiscal estimează că 1,45 milioane de angajaţi lucrează fără forme legale (evaziunea fiscală din munca „la negru“ fiind estimată undeva la 4 miliarde de euro pe an), iar statisticile Inspecţiei Muncii arată că aproape un milion din contractele de muncă active în România (adică 20% din total) sunt în regim part time. Dacă unii angajatori au transformat contractele de muncă din contracte cu normă întreagă în contracte cu normă parţială pentru a-şi înjumătăţi sumele datorate la stat din salarii, alţii au mers pe varianta încheierii de contracte de muncă cu salarii la nivelul minim pe economie (de 850 de lei brut/lună în prezent), restul sumelor fiind acordate sub alte forme angajaţilor (prin aşa-numitul fenomen al muncii „la gri“). Chiar ministrul bugetului Liviu Voinea spunea, în 2010, într-un interviu pentru ZF, că scăderea CAS cu 3% ar conduce la crearea a 100.000 de noi locuri de muncă (afirmaţia fiind făcută atunci în calitate de economist şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată). În prezent, nivelul CAS plătit de angajator este de 20,8% din salariul brut al angajatului, iar CAS-ul plătit de angajat este de 10,5%. Guvernul actual vrea, ca din luna iulie, dacă o va permite cadrul fiscal, să reducă CAS la angajator cu 5%.

2. Scăderea numărului de bugetari şi reducerea cheltuielilor salariale în instituţiile publice

Reducerea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, începută de fostul premier Emil Boc, este necesară pentru a ţine sub control cheltuielile statului cu salariile. În prezent, pentru plata salariilor celor 1,18 milioane de angajaţi din sistemul bugetar statul cheltuie anual câte 10 miliarde de euro. Numărul de bugetari a rămas constant încă de la instalarea guvernului Ponta I, având în vedere că din toamna anului 2012 s-a renunţat la regula care a realizat „restructurarea“ făcută de Boc, şi anume o angajare la şapte plecări.
În mediul privat lucrează în prezent 3,2 milioane de angajaţi, ceea ce înseamnă că bugetarii reprezintă în continuare mai bine de un sfert din totalul angajaţilor din economie. Specialiştii spun că cea mai bună metodă de restructurare a aparatului public este cea folosită şi în mediul privat, şi anume evaluarea şi remunerarea angajaţilor pe bază de performanţă. Deşi „selecţia naturală“ făcută prin programul de restructurare al lui Emil Boc nu a fost considerată o măsură de restructurare, aceasta a condus la reducerea cu 200.000 de posturi ocupate în sistemul bugetar (în cinci ani).

De la venirea premierului Ponta şi până la finalul anului trecut (adică într-un an şi jumătate), numărul de posturi ocupate din sistemul bugetar a scăzut cu mai puţin de 6.000.
Scăderea numărului de bugetari şi includerea lor în programe de reconversie în aşa fel încât să se poată integra în mediul privat ar putea conduce la scăderea cheltuielilor statului cu salariie şi la creşterea gradului de colectare la bugetul de stat (din salariile angajaţilor tranferaţi de la stat la privat). Adelina Mihai

3. Îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi reducerea evaziunii fiscale

Ministerul Finanţelor trebuie să aducă mai multe venituri la buget, iar diminuarea evaziunii fiscale trebuie să devină o ţintă strategică, deoarece reducerea poverii fiscale ţine în mare măsură de acest aspect. Evaziunea fiscală reprezintă 14% din PIB, adică aproximativ 20 mld. euro, potrivit Consiliului Fiscal. Veniturile bugetului consolidat au coborât în 2013 la 31,7% din PIB, marcând unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu. 2013 poate fi comparat doar cu anul de criză 2009, când economia s-a prăbuşit cu 6,6%, iar veniturile bugetului au căzut la 31,4% din PIB. Guvernul estima că va strânge la buget anul trecut 33,6% din PIB, dar veniturile s-au prăbuşit la doar 31,7% din PIB, sub media din ultimii cinci ani. Nivelul este mult sub media veniturilor bugetare în UE, de circa 45% PIB. PIB-ul României a avansat în 2013 la 631,1 mld. lei (faţă de 623 mld. lei luat în calcul la alcătuirea bugetului pe 2013). Deşi taxele au fost majorate anul trecut, veniturile nominale au avansat doar cu 3,6% faţă de 2012, adică sub inflaţia medie, de 4%. În bugetul iniţial, Finanţele mizau pe o creştere de 8,4% a veniturilor bugetare. Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ. În realitate ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată pragul de 33%.
Pentru 2014 veniturile bugetului sunt estimate la 216,8 mld. lei, iar ponderea în PIB la 32,9%.

4. Simplificarea colectării fiscale - reducerea numărului de taxe şi impozite

România este „campioană“ la numărul de declaraţii şi plăţi fiscale. Numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali au caracterizat relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu multă răbdare când se duce la ghişee. Modificările frecvente ale legislaţiei fiscale, numărul mare de taxe şi contribuţii şi plăţi aferente acestora, precum şi lipsa de transparenţă a autorităţilor în procesul de elaborare a legilor şi ordonanţelor de urgenţă în domeniul fiscal continuă să bulverseze oamenii de afaceri.

Pentru a compensa majorările de pensii şi salarii, guvernul a venit cu o creştere a fiscalităţii şi în acest an. România se află pe poziţia 134 în clasamentul Paying Taxes 2014, raport realizat de Banca Mondială şi compania de consultanţă şi audit PwC. În 2012, România ocupa locul 136. În top România este devansată de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104). Pe lângă numărul mare de taxe şi impozite, o altă problemă legată de legislaţia fiscală este în zona dialogului social.

5. Reducerea TVA-ului, în special la alimente

Guvernul a decis anul trecut reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% începând cu luna septembrie, însă unii oameni de afaceri şi consultanţi au insistat asupra necesităţii ajustării TVA la mai multe produse alimentare, care ar putea contribui la stimularea consumului şi reducerea evaziunii fiscale.
Reducerea TVA la produsele de panificaţie şi producţia agricolă foarte bună au dus inflaţia la 1,55% în decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani.
Analiştii se aşteptau ca doar 50% din reducerea TVA la produsele de panificaţie să se transmită în indicele preţurilor de consum.
Dar susţineau că, adiţional, producţia agricolă foarte bună urma să ducă la o reducere suplimentară a preţurilor, graţie ieftinirii cerealelor.
În cazul pâinii, transmisia a fost semnificativă, de circa 95% în condiţiile în care preţul a scazut cu peste 11%.
Cu toate că FMI a acceptat anul trecut „dorinţa“ guvernului de a reduce TVA la 9% la produsele de panificaţie, a avertizat că măsura este „temporară“.

Astfel, dacă evaziunea fiscală nu va scădea, TVA ar putea reveni la 24%. În ceea ce priveşte ajustarea cotei TVA la alte produse alimentare, FMI şi Comisia Europeană nu şi-au dat până acum acordul, susţinând că orice relaxare fiscală trebuie să fie însoţită de măsuri de compensare.
Astfel, în proiecţia bugetară pentru 2014 nu au fost incluse alte ajustări ale TVA, ci doar majorarea salariilor şi pensiilor, însoţită de noi impozite şi creşterea accizelor şi redevenţelor. Claudia Medrega

6. Eficientizarea cheltuielilor de infrastructură şi prioritizarea proiectelor din acest domeniu

Cu doar 645 de kilometri de autostrăzi şi trenuri de călători care circulă cu 43 km/h, România are o infrastructură de transport subdezvoltată. Deşi a atras în ultimii ani miliarde de euro, rezultatele „pe teren“ nu sunt încă vizibile. Spre exemplu, statul a alocat anul acesta un buget total de 3,1 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră (autostrăzi, drumuri naţionale), feroviară, aeroportuară, navigabilă şi de metrou, potrivit celor mai recente date. Guvernul Ponta III trebuie să prioritizeze proiectele de construcţie de infrastructură de transport în funcţie de traficul atras, dar şi de coridoarele paneuropene. Un exemplu este autostrada Sibiu-Piteşti, peste care s-a aşternut un con de umbră în ultimii ani în ciuda faptului că este una dintre cele mai importante rute comerciale din ţară şi face legătura, peste munţi, între vestul şi centrul ţării şi partea de sud a României.

România a alocat în ultimii ani miliarde de euro pentru infrastructură, dar rezultatele nu sunt încă vizibile. Foto Silviu Matei
Deşi în urmă cu trei luni, guvernul Ponta anunţa că autostrada Sibiu-Piteşti ar urma să fie gata în 2023, ulterior a revenit asupra deciziei, Dan Şova, fost ministru al marilor proiecte de infrastructură şi actualmente ministru al transporturilor, afirmând că în doi ani construcţia acestei şosele ar putea începe. Andreea Neferu

7. Transparen­tizarea modului în care se cheltuie banii publici

Modul în care se fac cheltuielile din bani publici trebuie să fie transparent, iar modul în care se fac achiziţiile publice, dar şi modul în care se fac angajările şi promovările în sistemul de stat trebuie să fie transparente.
Ziarul Financiar a reluat recent o propunere de transparentizare, cerând guvernului publicarea listelor cu angajaţii şi funcţiile lor din fiecare instituţie publică, precum şi veniturile şi pregătirea lor, pentru că plătitorii de taxe vor să ştie cine şi cum cheltuie banii publici.
Prima instituţie care a răspuns acestui apel a fost Administraţia Prezidenţială, care a publicat lista angajaţilor, funcţiile acestora şi veniturile încasate.

Activitatea Departamentului pentru Servicii Online şi Design, o structură creată în cadrul actualului guvern care are ca menire chiar transparentizarea administraţiei, trebuie să fie mai vizibilă.
Toate proiectele propuse pe site-ul acestei entităţi (online.gov.ro), respectiv unificarea bazelor de date din administraţie şi publicarea listei angajaţilor din sistem cu toate informaţiile care pot fi făcute publice despre aceştia (demnitarii, funcţionarii publici şi personalul contractual), publicarea pe un portal unic a posturilor vacante de la stat, dar şi realizarea unui site de petiţii pentru cetăţeni trebuie duse la bun sfârşit. În plus, o transparenţă mai mare în domeniul investiţiilor publice, precum şi a achiziţiilor făcute din bani publici ar putea conduce la o reducere a cazurilor de fraudă, dar şi a fenomenului tot mai des întâlnit de conflict de interese. Adelina Mihai

8. Crearea unor baze de date comune

Unificarea zecilor de baze de date deţinute de diferite instituţii din România, un obiectiv asumat şi de precedentele guvernări, dar al cărui progres este lent în condiţiile în care niciun premier nu şi-a asumat un termen clar şi nu a desemnat o persoană responsabilă, ar avea ca efect atât o reducere a birocraţiei, cât şi o îmbunătăţire a actului de guvernare prin îmbunătăţirea calităţii datelor pe care le au la dispoziţie conducătorii instituţiilor.
Bazele de date care nu comunică între ele şi care sunt operate distinct reprezintă una din sursele birocraţiei sufocante din România în condiţiile în care antreprenorii şi cetăţenii sunt puşi să ducă diferite hârtii de la o instituţie la alta pentru a dovedi o situaţie de fapt, în condiţiile în care sistemele IT ale instituţiilor nu comunică între ele pentru a afla aceste date. Până în prezent statul nu a abordat convingător această problemă, preferând să continue să irosească bani pe proiecte fără o utilitate imediată, precum portalul eRomânia (cu un cost de peste 10 milioane de euro - nu din fonduri europene, ci de la bugetul de stat).

La nivel declarativ au fost demarate o serie de iniţiative privind unificarea acestor baze de date, însă în practică operaţiuni simple precum înmatricularea unei maşini, spre exemplu, continuă să reprezinte pentru contribuabili o adevărată corvoadă de colectare a diferite hârtii de la diferite instituţii.

9. Renegocierea redevenţelor petroliere

Stabilirea unui nou regim de redevenţe ar putea fi una dintre cele mai dure negocieri de anul acesta dintre guvern şi companiile implicate, în special Petrom. În anul 2012, statul român a încasat redevenţe în valoare totală de 1,4 miliarde de lei (315 mil. euro), din care 1,19 miliarde de lei (267 mil. euro) reprezintă contravaloarea redevenţelor încasate în baza Legii petrolului. Circa 85% din redevenţele colectate din hidrocarburi sunt aduse de două companii, Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, controlat de OMV, şi Romgaz, cel mai mare producător de gaze local, deţinut de statul român. Autorităţile locale au declarat în repetate rânduri că redevenţele aplicate local sunt sub media europeană şi că este posibilă introducerea unui regim de redevenţe diferit pentru producţia offshore. În România, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procente din valoarea producţiei. În funcţie de dimen­siunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% şi 13,5%, atât pentru petrol, cât şi pentru gazele naturale, media anuală fiind de circa 7%.

Noul regim de redevenţe trebuie stabilit de Ministerul Finanţelor alături de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Deşi până acum autorităţile au susţinut mereu nevoia creşterii redevenţelor, un raport publicat recent de Erste înaintează şi ipoteza menţinerii actualului regim şi a introducerii unei taxe corporative. În fruntea Ministerului Finanţelor a fost numită recent Ioana Petrescu, 34 de ani, fost consilier al premierului Victor Ponta. A doua mare surpriză a cabinetului Ponta 3 a fost numirea lui Răzvan Nicolescu în funcţia de ministru al energiei. Nicolescu a lucrat în Petrom în funcţia de director de afaceri corporatiste până pe data de 28 februarie, anul acesta. Pe 3 martie a fost propus în funcţia de ministru al energiei.

10. Crearea unor site-uri pentru turism şi pentru investitorii străini

Deşi are ingineri software care au creat produse şi servicii vândute în întreaga lume, România nu are, în 2014, două site-uri esenţiale pentru o ţară care vrea creştere economică: un portal pentru investitorii străini şi unul care să conţină informaţii pentru turişti.

Atragerea de noi investitori străini aproape că nu a fost o măsură aflată pe agenda guvernelor din ultimii ani, astfel că, practic, România nu mai are oameni care să o promoveze în faţa potenţialilor investitori. Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (fostul ARIS – Agenţia Română pentru Investiţii Străine, care a funcţionat din 2002 până în 2009) nu mai are în prezent nici măcar un site web. Site-ul traderom.ro a funcţionat în cadrul acestui centru până anul trecut, în ciuda faptului că nu avea o versiune în limba engleză. În cadrul centrului, anul trecut mai lucrau opt oameni, faţă de 100 de oameni cât lucrau pe vremea ARIS-ului. În prezent, de existenţa acestui centru se mai precizează pe site-ul www.portaldeco­merţ.ro, care este de fapt o extindere a site-ului Departamentului de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale (al Ministerului Economiei). Investiţiile străine s-au prăbuşit puternic în criză: după ce în 2008 au înregistrat un nivel record de 9,5 mld. euro, anul trecut nivelul acestora a ajuns la 2,7 mld. euro. În materie de turism, România nu are încă un site oficial de promovare, iar numărul de vizitatori străini anual este de doar 1,7 milioane de persoane, la coada clasamentului după numărul de turişti în Europa. Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, o instituţie în coordonarea ministrului pentru turism, a spus recent la o ediţie a emisiunii ZF Live că instituţia pe care o coordonează şi care are 151 de angajaţi lucrează la dezvoltarea unui site oficial pentru promovarea României ca destinaţie. Noul Guvern trebuie să accelereze atragerea de investiţii străine şi de turişti din străinătate, măcar prin crearea unor site-uri de prezentare a ţării.

11. Continuarea programului de listări ale companiilor de stat

Guvernul trebuie să continue listările anul acesta, cât timp contextul de pe pieţele de capital internaţionale rămâne favorabil, iar investitorii sunt dispuşi să se uite şi la pieţe mai mici precum România. Doar aşa bursa de la Bucureşti poate atrage capital străin şi poate contribui la dezvoltarea şi finanţarea economiei. Pe lista de listări, priorităţile acestui an rămân Hidroelectrica, a cărei listare a devenit incertă odată cu reintrarea în insolvenţă, Electrica, societate care reuneşte participaţiile majoritare ale statului în trei filiale de distribuţie a energiei, şi Complexul Energetic Oltenia. De toate aceste listări este responsabil Ministerul Economiei.

Şi Ministerul Transporturilor are în portofoliu companii care ar fi trebuit să intre pe bursă încă de acum câţiva ani. Printre ele se numără Tarom, Compania de Aeroporturi Bucureşti, dar şi Administraţia Portului Constanţa, o companie strategică şi foarte profitabilă, a cărei listare a fost amânată din cauza disputelor dintre minister şi consiliul local Constanţa, care vrea o participaţie mai mare în această afacere.

Ministerul Comunicaţiilor a rămas dator cu listarea Romtelecom. Ministerul a selectat la începutul anului consorţiul de consultanţi care să-l ajute să vândă participaţia minoritară de 45% pe care o deţine în companie. Guvernul ar trebui să se asigure că acest pachet va ajunge pe bursă, listarea Romtelecom fiind promisă încă de la privatizarea companiei.
Nu în ultimul rând, guvernul ar trebui să demareze listarea la bursă a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), o companie care deţine active imobiliare evaluate între 500 mil. euro şi un miliard de euro, administrată netransparent şi ineficient.

12. Agricultură: trecerea de la afacerile cu materii prime la procesare

Trecerea de la afacerile cu materii prime la procesarea produselor agricole de bază precum carnea, cerealele, laptele sau fructele este un element esenţial pe lista de priorităţi a guvernului având în vedere că un astfel de pas înseamnă creşterea gradului de profitabilitate din ferme, reducerea dependenţei faţă de câteva pieţe tradiţionale de export şi protecţie în faţa pieţelor internaţionale de mărfuri agricole prin diversificarea producţiei.
Deşi exporturile de produse agroalimentare au crescut de trei ori în cei şapte ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, structura produselor exportate arată că economia locală nu este altceva decât un furnizor de materii prime pentru procesatorii din alte ţări.

Spre exemplu, anul trecut animalele vii şi cerealele au acoperit 53% din cele 4,2 miliarde de euro cât au reprezentat exporturile de produse agro-alimentare.
Cuantumul ridicat al exporturilor de animale vii cât şi de cereale este strâns legat de situaţia din economia internă. Animalele vii pleacă la export pentru că fermierii nu au suficient flux de numerar astfel încât să susţină îngrăşarea animalelor până la maturitate iar cerealele sunt exportate din cauza unui deficit de cerere pe piaţa internă. O parte din acest deficit vine în condiţiile în care zootehnia continuă să fie în declin de şapte ani, perioadă în care şeptelul de bovine s-a redus cu un sfert iar o altă parte din fragilitatea unor părţi din industria alimentară precum piaţa de panificaţie.

13. Cel puţin 5 miliarde de euro de la UE în 2014

Cel puţin 5 miliarde de euro de la UE, fonduri structurale, trebuie să ia România de la UE în 2014 pentru ca demersul absorbţiei să nu fie cu totul ratat. Până la finalul lui 2013 României îi fusesesră rambursate 5 mld. euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie de puţin peste 25% din totalul sumei alocate în exerciţiul 2007-2013, de 19,2 mld. euro. Absorbţia a 5 mld. euro în 2014 ar duce rata totală de absorbţie la 50%. Ar mai fi apoi un an, 2015 – pentru că exerciţiul financiar 2007-2013 se încheie în 2015 –, pentru a mai „ciupi“ câteva miliarde, până spre 70% din totalul sumei, astfel încât din sumele alocate României cât mai puţin să rămână în buzunarele altora (practic, contribuţia statelor la bugetul UE se reduce cu sumele care nu sunt cheltuite de România sau alţii ca ea). În primele două luni ale lui 2014, România a luat de la UE 1,2 mld. euro, ceea ce reprezintă un start foarte bun, dar greu de menţinut, având în vedere că la finele lui februarie mai existau cereri de rambursare neonorate de doar 200 mil. euro. României i-au fost rambursaţi anul trecut 2,8 mld. euro, o sumă considerabilă în raport cu absorbţia trecută, dar sub ceea ce şi-a propus – de exemplu bugetul consolidat miza pe 11,2 mld. lei (2,5 mld. euro) de la UE, dar nu a luat decât 80% din aceşti bani. Anul acesta au fost bugetaţi la bugetul consolidat 8,1 mld. lei din fonduri nerambursabile.

14. Eficientizarea cheltuielilor publice din sănătate + controale în spitale

Aproape 7 miliarde de euro se cheltuiesc anual în sănătate (cât reprezintă bugetele cumulate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii), sumă care a crescut de la un an la altul dar care nu s-a reflectat şi într-o creştere proporţională a calităţii serviciilor medicale. Cazurile de spitale care au bugete de zeci de milioane de euro, dar care oferă condiţii improprii pentru pacienţi, în care instrumentarul de unică folosintă este refolosit sau pacienţii sunt puşi să-şi cumpere singuri medicamentele, sunt tot mai dese. Un astfel de caz care a ieşit la iveală anul trecut a fost cel al Spitalului de Urgenţă de Ploieşti.

În cazul acestor spitale fie nu există sancţiuni, fie valoarea acestora este extrem de redusă, iar schimbarea managementului se poate dovedi o misiune imposibilă, deoarece nici ministrul sănăţii, nici şeful CNAS, nici preşedintele Consiliului Judeţean (în cazul spitalelor descentralizate) nu au atribuţii în acest sens. Nicio acţiune de control în spitale finalizată cu un plan pentru creşterea calităţii serviciilor în aceste unităţi nu a fost realizată.

15. Modificarea legii „CEO privat la stat"

Noul guvern trebuie să acorde o atenţie deosebită legii care impune recrutarea de manageri din privat la companiile de stat, şi anume Ordonanţa de Urgenţă nr. 109/ 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
În forma actuală, legea permite ca acţionarul companiei de stat (adică statul, prin ministerul în subordinea căruia funcţionează compania respectivă) să selecteze de pe listele scurte ale headhunterilor candidaţii care vor forma consiliile de administraţie „private“.

Nu de puţine ori, în urma recrutării în baza acestei legi, în consiliile de administraţie au ajuns politicieni, foşti angajaţi ai acelor instituţii sau oameni din mediul privat, într-adevăr, dar care nu aveau niciun fel de expertiză în domeniul în care activau companiile respective.
Aşa au ajuns numeroase boarduri ale companiilor de stat din subordinea Transporturilor să fie pline de bancheri plasaţi de headhunterii cărora legea le-a permis astfel de nominalizări sau numiri, la Ministerul Economiei de oameni care au ocupat aceeaşi funcţie şi în trecut (cazul lui Laurenţiu Ciurel, CEO-ul „privat“ al CEN Oltenia, care a fost numit ca urmare a selecţiei făcute de headhunter, dar care are o amplă activitate politică şi ocupase această funcţie şi anterior).

Până în prezent, proiectul „CEO privat la stat“ a fost perceput de mediul privat ca o invitaţie la cheltuirea inutilă de bani publici făcută de stat privatului (prin includerea pe listele scurte a oamenilor politici) şi a deteriorat imaginea headhunterilor, care lucrează pe o piaţă în care contractele sunt din ce în ce mai puţine.
Dacă nu devine mai restrictivă această lege, iar numirile se vor face în continuare sub influenţa politicului, proiectul va fi un eşec total, plătit tot din banii contribuabililor. Adelina Mihai

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.03.2014

SURSA: Ziarul Financiar
L-am primit pe e-mail insa mi se pare un exemplu foarte bun:

Citat:S-a întâmplat In Suedia ....................
Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar a picat odata o grupa intreaga.
Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA!
Profesorul le-a spus, "OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului.
Se va face media tuturor notelor si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10."
Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit un 8.
Studentii care au studiat intens au fost suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura.
Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin
au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus
ca si ei vor o "pomana", asa incat si ei au studiat mai putin.
Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.
Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .
Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile,
acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul
altuia. Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat.
Profesorul le-a spus ca socialismul va pica in final deoarece, atunci
cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de
asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni
nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.
Nu putea fi o explicatie mai simpla.
Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul:
"Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber, iar bogatul in afara
libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru
aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeste
pentru ceea ce a muncit.”
Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.
Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca
cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit
realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt
beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul
oricarei natiuni.
Nu poti multiplica bogatia divizand-o.
Reflectati !
Despre asta e vorba totusi duminica , alegem directiile in care se va indrepta Europa in urmatorii ani. Cei trei lideri europeni, ai celor trei mari partide care incorporeaza si partidele din Romania PPE (Pntcd,Udmr,Pdl) PES (PSD) ALDE (PNL) , care candideaza pentru conducerea CE si programele lor.

http://www.caleaeuropeana.ro/europarlame...opeana-ro/

http://www.hotnews.ro/stiri-europarlamen...xelles.htm

http://www.elections2014.eu/ro/european-...al-parties


Indiferent cu cine votati si cine sau ce va convins sa o faceti ...... MERGETI LA VOT ! Nu lasati sa decida altii pentru voi !
Europarlamentare - Rezultate finale în judeţul Arad

Biroul Electoral Judeţean a dat publicităţii rezultatele finale înregistrate la alegerile europarlamentare de ieri. Astfel, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 26,83 %, în timp ce pe locul al doilea s-a situat PDL, cu 24,74 la sută din voturi, urmat de PNL cu 12,37 la sută. Candidatul independent Mircea Diaconu a obţinut 5,65 la sută, PMP - 4,23 la sută, iar PRM - 2,19 la sută. Restul partidelor sau candidaţilor independenţi au obţinut scoruri sub doi la sută.

SURSA: ARQ
Cu dedicatie pentru domnul Florin Matei care chiar daca nu s-a reinregistrat pe acest forum, sunt convins ca ne citeste:



In alta ordine de idei, salut gestul celor doua partide si sper sa scapam de ciuma rosie. Mai sper ca Johannis sa fie candidatul comun pentru prezidentiale. Doamne ajuta!
Citat:Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale, cu cine aţi vota?
ÎNTREBARE DESCHISĂ

Victor Ponta - 35,7%
Klaus Iohannis - 20,5%
Mihai Răzvan Ungureanu - 5,3%
Dan Diaconescu - 4,5%
Calin Popescu Tăriceanu - 4,2%
Mugur Isărescu - 4,2%
Cristian Diaconescu - 3,4%
Traian Băsescu - 3,2%
Sorin Oprescu - 2,8%
Crin Antonescu - 2,6%
Corneliu Vadim Tudor - 2,6%
Mircea Geoană - 2,1%
Mircea Diaconu - 2%
candidatul PSD, al alianţei - 1,3%
Cătălin Predoiu - 1,2%
candidatul dreptei - 0,7%
Elena Udrea - 0,5%
alte variante - 3,3%

SURSA: Digi24

Neamtul vine tare din urma. Eu zic ca are sanse sa il bata pe Ponta daca intra in turul II cu el.
Inca nu e anuntata oficial decizia, insa ceea ce spuneam inca de anul trecut acum o spune "in scris" si Ando.


http://www.vestic.ro/articol_38468/o-luc...inete.html

Mărturisesc că am asistat cu satisfacţie la deznodământul congresului PNL. S-a în­tâm­plat cum preconizasem şi cum am scris în mai multe rânduri, în ultimele săptămâni: Crin Antonescu îşi pregăteşte revenirea în forţă, după o pau­ză în care s-a retras să stopeze ero­ziunea imaginii sale, iar con­gresul a fost rampa sa de relansare.

Nu a fost niciun puci la con­gresul de sâmbătă, a fost ştiinţă! Noul preşedinte liberal, Kla­uss Iohannis, nu a fost luat prin surprindere. La nivelul acesta discutăm de strategii şi nu de pusee de spontaneitate. După o pauză de respiro, Crin A­n­to­nes­cu revine în prim-plan în for­ţă, într-un episod similar cu cel al îmbrăţişării înlăcrimate din­tre Traian Băsescu şi Theo­dor Stolojan, în urmă cu zece ani. Aşa cum atunci s-a mizat pe efectul surpriză, şi de data aceas­ta publicului i-a fost servit un spectacol inedit. Iohannis a părut la fel de surprins ca dl. Stolojan, la vremea res­pectivă, în vreme ce Crin An­to­nescu a dat lacrimile pe un “DA” ferm, bărbătesc, ca într-o necesară schimbare de registru de la un preşedinte mult prea emotiv şi vul­nerabil în ultima vreme la unul hotărât, care vrea să arate că ştie ce vrea şi face ce ştie.

Singurul lucru care l-a interesat pe Crin Antonescu, după ce înlăturarea prin referendum a lui Traian Băsescu a eşuat, a fost can­didatura la preşedinţie din partea opoziţiei de dreapta unificate. Ni­mic din ce a făcut de atunci nu a fost lăsat la voia întâmplării; acţi­u­nile sale ulterioare au trădat aban­donarea politicii instinctive şi adoptarea unei diplomaţii ne­ce­sare. Am convingerea că An­to­nes­cu a găsit în primarul Sibiului aliatul necesar, nu numai pe considerente de imagine, ci şi de re­construcţie a partidului şi unire a Dreptei. Iohannis nu a acţionat dis­creţionar în relaţia sa cu PNL, ci pe baza unui plan gândit în pre­alabil şi implementat pas cu pas, de la retragerea sa şi a d-lui An­tonescu după alegerile europar­lamentare şi până în acest mo­ment. Pe scurt: a fost o înţelege­re între ei!

Tind să cred că dl. Antonescu a învăţat din lecţia acelei luni ne­fe­ricite pe care a petrecut-o la Pa­latul Cotroceni. Şi bine ar fi să fie aşa! A înţeles că a proceda în con­tinuare ca şi Traian Băsescu, să loveşti egoist şi arogant în adversarii politici şi deopotrivă în ali­aţi, înseamnă de fapt să dai şi în milioanele de cetăţeni care i-au votat pe acei adversari politici şi pe aliaţi, să te distanţezi de ei inevitabil, să pierzi contactul cu realitatea şi să devii indezirabil. Cred că a înţeles că nu mai putem continua aşa, este profund greşit să se cultive falia dintre politicieni şi alegători! Aşa se explică „demisia de onoare”, „pasul în spate”, „cedarea conducerii partidului”, gestul de la congresul de sâmbătă. Klauss Iohannis, cerebral şi calculat, a fost ales deliberat ca partener în noua construcţie po­li­tică antonesciană datorită calită­ţilor sale. Germanul acesta care aduce pe scena politică locală in­gre­dientul fără de care nimic nu va reuşi în România (respectul fa­ţă de parteneri, competitori şi faţă de sine), aduce un plus de cre­dibilitate şi pentru PNL, iar aso­cierea cu un astfel de personaj este benefică. Am convingerea că asperităţile dintre Antonescu şi Io­hannis au fost studiate şi nu sunt întâmplătoare, tocmai pentru a da iluzia unei frământări, a unei lupte politice din care va fa­ce pasul înainte cel mai bun (dar care, în realitate, se ştia că va fi Crin Antonescu), şi din această competiţie va avea de câştigat ţa­ra, cetăţeanul. O lucrătură politică de fineţe, salutară într-o politică dâmboviţeană în forţă, agresivă şi bădărănească.

Celor care se întreabă de ce a intrat Iohannis într-un asemenea joc, de ce acceptă, le reamintesc ce declara într-un interviu acordat ziarului Gândul: „Mă simt pre­gătit pentru funcţia de prim-mi­nis­tru, mai puţin pentru cea de pre­şedinte”. Nu o face din filantro­pie, ci poziţionându-se cerebral pe traseul care îi este mai con­ve­na­bil. Încă un argument al pragmatismului nemţesc...
Nu stiu cand ai zis tu treaba asta pentru ca e prima data cand te aud. Din punctul meu de vedere Antonescu nu are sanse la prezidentiale dupa ce a facut alianta cu PSD-ul. Este un stigmat care atarna prea greu si pedelistii nu-l vor vota. Multi vor prefera sa stea acasa decat sa ii dea votul insa aceeasi oameni cred ca l-ar vota pe Johannis.
Smile Tu ai memorie selectiva Kidule nu-i stres Smile Insa cand o sa ai de ales sa votezi intre Ponta si Antonescu nu stiu daca vei sta acasa cum spui tu. La fel a fost cu votul intre Vadim - Iliescu, Nastase - Basescu sau ulterior intre Basescu - Geoana. Ai optiunea , din pacate, sa nu mergi la vot intr-adevar, dar cand stii ca varianta cealalta e intoarcerea Romaniei la dominatia TOTALA psdista ,,,,,,,eu zic ca vor vota cu amandoua mainile romanii rationali atat Antonescu cat si Iohannis (care ramane in tandemul cu Antonescu asa cum era anuntat inca de anul trecut) in detrimentul tandemului Ponta - Voiculescu .

ps. exista intr-adevar cativa fosti pdlisti care si-ar dori sa stea votantii lor acasa si sa castige astfel Ponta si Psd-ul, dar astia sunt Base si Udrea care mizeaza pe o revenire din 2016 si aceasta nu va fi posibil intr-o guvernare Antonescu-Iohannis, ci doar ca si anti-teza ulterioara guvernarii Ponta-Voiculescu. Deci daca votez cu Antonescu-Iohannis nu doar ca i-o trag lui Ponta-Voiculescu ci si tandemului nas-amanta ......eu zic ca decizia chiar nu e grea deloc anul asta Wink
Base si Udrea tin de trecut mai ales ca PMP-ul a esuat lamentabil la parlamentare. Revenind la Johannis vs. Antonescu, tine cont de sondajele si topul increderii. Asta e marea problema a lui Antonescu si nu ce as vota eu ipotetic daca as avea de ales intre Ponta si el.

Nu va fi lasat sa candideze in primul rand de catre penelisti cum nu va fi lasat nici de pedelisti.

P.S. Nu am memorie selectiva insa e comic sa te privesc cum faci pe profetul: "vedeti v-am zis eu" in conditiile in care acum un an nu avea nimeni habar de potentiala candidatura a lui Johannis si totul era bine mersi in USL (Ponta si Antonescu fiind legati in primul rand de o "prietenie personala" dupa cum au afirmat in dese randuri la acea vreme). Discutia asta nu avea cum sa aiba loc.
Sondajele reflecta parerea impartita de un anumit numar de persoane la UN MOMENT DAT. Aceleasi sondaje iti vor spune ca parerea oamenilor se schimba si pana la urma "competitia" Antonescu - Iohannis a pus in umbra razboiul "fratricid" Ponta - Basescu (Udrea-Pmp) care risca sa astupe orice altceva in afara celor doi. Acum se discuta si se va discuta despre cine dintre Antonescu sau Iohannis va candida si va iesi castigator in perioada urmatoare.

Eu am spus mereu ca tandemul va fi Antonescu-Iohannis la prezidentiale si chiar si atunci cand altii il vedeau pe neamt ca "tradator" sau ca va fi candidatul final , eu ti-am spus si tie si altora ca o sa vezi pana la sfarsit ca nu va fi asa. La fel cum se stia , nu doar eu "profetul pacii" ci in stirile politice de mai bine de 2 ani, ca Ponta va fi fortat de baroni sa candideze ca sa elibereze functiile cele mai importante in Psd si in tara si anume pe cea de presedinte de partid si pe cea de premier sau ca Udrea va fi sustinuta pe fata de Base.

In conditiile actualei constitutii insa functia de presedinte al tarii este si ea importanta si toate jocurile se fac pentru a o castiga si a influenta in vreun fel sau altul politica urmatorilor ani in Romania.

Chiar si asa miscarile lui Antonescu din ultimul an sunt frumoase (demisia din Senat, ridicarea PNL la rang de al doilea partid dupa Psd, evitarea coabitarii cu Base&Udrea, alianta cu Pdl-ul lui Blaga care va accepta conditiile PNL, tandemul cu Iohannis care a luat fata "razboiului/coabitarii Ponta-Base",etc) , ca sa nu folosesc cuvinte prea mari precum de-a dreptul geniale. Si faptul ca nu apar nici un fel de mizerii impotriva sa in razboiul asta, in care atat Ponta cat si Base apar zi de zi in dosare de coruptie care duc pana la ei, interceptari si procese impotriva lor, si singurele atacuri sunt cele penibile cu "doarme pana la 9" sau "s-a aliat cu Psd anul trecut" (de parca Base si Pdl nu o facusera in urma cu doar 2-3 ani sau chiar mai rau daca nu s-ar trage toti in afara PNL si PNTCD din fostul FSN) denota frustrarea celor care sunt platiti sa improaste cu noroi pentru faptul ca nu il au la mana cu nimic.

Inca odata nu il vad ca pe omul providential nici pe Antonescu si nici pe Iohannis , insa in politica romaneasca unde mizeria si coruptia isi au locul peste tot sa gasesti cate un politician (ba chiar doi) care sa nu poata fi atacati nici macar ca si zvonuri lansate pe piata de dusmani (antena3 sau romaniatv nu cred ca ar sta pe ganduri sa faca un serial zilnic despre cei doi daca ar gasi ceva murdar despre ei) si sa incerce sa se comporte ALTFEL in politica damboviteana....eu zic ca merita votul meu.

ps. Base si Udrea sunt terminati intr-adevar azi. Antonescu si Iohannis nu au nevoie de o alianta cu ei , fiindca votantii lor vor vota anti-psd si fara compromisul de a sta la masa cu Base&Udrea, dar sa nu il subestimam pe chior care isi va juca pana si cartea indemnarii oamenilor sa stea acasa doar ca sa isi faca jocurile pt pupila sa si partidul lui, chiar si daca asta inseamna intre 2 si 4 ani de dominatie totala psdista a tarii. Deci singurii care au interes sa castige Ponta si Voiculescu in afara simpatizantilor si baronilor lor sunt chiar Base&Udrea care in orice alta varianta (Antonescu - Iohannis) sunt terminati definitiv.

_______________________

Ulterior am gasit articolul de azi cu Base&Udrea si "comemorarea a 2 ani de la lovitura de stat" Smile))))) in care spune clar ca PMP ramane UNICA varianta pentru el si obiectivul lor (Base&Udrea) e 2016 nu alegerile de anul asta.

http://www.realitatea.net/traian-basescu...ign=trkweb

ps2. In sfarsit incepe. Oare dupa disparitia lui Marta si taraganarea de mai bine de 3 ani a , macar , inceperii urmaririi penale, sa mai avem asteptari de la dosarul care se presupune ca ar trebui sa ii duca la zdup pe nas-amanta-fin-buldog&alte vietati ? :

http://www.gandul.info/stiri/fostul-sef-...o-12880897
(03-07-2014, 10:03)Redpunk_one a scris: [ -> ]ca varianta cealalta e intoarcerea Romaniei la dominatia TOTALA psdista ,,,,,,,eu zic ca vor vota cu amandoua mainile romanii rationali atat Antonescu cat si Iohannis

Consideri că dacă ar câştiga candidatul PNL atunci ar trebui ca Guvernul Ponta să rămână pentru a nu fi într-o situaţie de "dominaţie totală" însemnând un partid să aibă şi preşedintele şi guvernul? "Dominaţia totală" e rea în principiu (pentru democraţia românească), sau subiectiv (pentru că ar fi a PSD-ului)? Altă "dominaţie totală" ar fi bună? Smile

Ştiu că nu prea am ce comenta pe acest topic pentru că sunt "cu musca pe căciulă" dar în acelaşi timp şi voi aveţi simpatiile voastre politice aşa că îmi permit să mai bag nişte "pesedisme" până când discuţia nu va degenera. Big Grin

Deci, Iohannis are deja problemele sale cu ANI, o instituţie îndrăgită de PDL şi Băsescu. Are şi câteva case obţinute în urma unor drepturi de retrocedare care au ajuns la el, nu ştiu mai multe că nu am urmărit dar ideea e că omul nu e infailibil (nimeni nu e).
Ceea ce mă deranjează personal în tot cazul ăsta Iohannis este că a încurajat toate partidele să-l poarte ca pe o mascotă. Primii care au ieşit în faţă cu propunerea Iohannis au fost USL după prezidenţialele din 2009 parcă. Atunci nu a fost bun pentru că "alianţa a fost făcută la Grivco". Până să devină marcă înregistrată a PNL, Iohannis s-a înţeles bine şi cu PSD, doar CJ la Sibiu e condus de un pesedist ales în baza algoritmului din 2012. Antonescu l-a scos la înaintare ca marcă înregistrată când a avut el impresia că a sosit vremea să forţeze ocuparea locului 1 în opoziţie în faţa unui PDL (aparent) în degringoladă. Acum iată-l în fruntea proiectului de "unificare a dreptei", avându-i în spate şi pe unii care l-au refuzat de la început dar care acum, când au de ales între a fi 50% la putere şi a nu fi deloc, îl acceptă. Oricine tipologie ar fi, cred că România a avut destui oameni providenţiali. Şi Băsescu a fost cool la vremea lui, ori cred că e dovadă de naivitate să-l asemuim pe Iohannis cu Carol I doar pentru că e neamţ. Primari buni mai sunt şi alţii în ţară, chiar la PNL (cel de la Oradea de exemplu). Eu în treaba asta văd că şi Iohannis şi-a urmărit propria agendă politică şi e bucuros că are un anumit capital de simpatie. Atenţie însă, la europarlamentare în municipiul Sibiu a câştigat PSD...

Altfel ce am observat în ultimele zile. PDL nu se poate delimita de Băsescu, nu-i iese nicicum şi nici nu cred că vrea. Aşa că Băsescu va fi o piatră de moară pentru alianţa PNL-PDL.
Base poate că e terminat, dar PDL incerca sa-l resusciteze. Nu îmi explic de ce.
Nu stiu de ce zici tu ca PDL-ul incearca sa il resusciteze pe Basescu. Mie imi pare ca sunt la cutite mai ales de cand Basescu i-a facut Elenei Udrea partidul asta poseta.
....sau :

http://www.gandul.info/puterea-gandului/...u-12886296

E limpede că Traian Băsescu nu acceptă înfrângerea. Ar fi ca şi cum s-ar simţi dispus să primească în venă injecţia letală. Şi când?! Exact în momentul în care a recunoscut că e pregătit să o ia de la capăt, să reintre în jocul politic.

Nu-i vine să creadă că tocmai lui, unul dintre primii care au adus vorba despre coagularea dreptei, epavele i-au pregătit poziţia de outsider. „Nu e bine domnu` Blaga, ceva e putred pe covertă!”, o fi gândit fostul comandant, şi a dat drumul la canonadă în coasta sărăciilor de barcazuri.

„Am mai făcut şi eu compromisuri, domnilor, dar parcă n-au fost atât de mizerabile, cum sunt ale voastre, de azi. Astea de le-au pus la cale unii de care nu mai încăpeam eu de ei pe scene. Care voiau să-şi facă imagine şi etichetă din necaz. Aceiaşi care sunt astăzi în mizeria compromisului exact cu cei care au dat lovitura de stat din 2007 şi din 2012. Cum să faci fuziune cu PNL, să-i iei şi numele, iar mâine PNL să fie acelaşi partid? Azi, PDL, care era fanionul statului de drept, se duce cu arme şi bagaje direct acolo, pentru a acoperi nevoia analizei eşecului de la europarlamentare”, i-a ciuruit comandantul.

Şi pe urmă, iar, alt rând de torpile.

„Liberalii trebuie să declare clar că regretă vara lui 2012. Tupeul că mergem înainte şi luăm ca breloc PDL depăşeşte tot ce poate fi acceptat. E un compromis peste limitele admisibile”, a mai spus Băsescu.

Aşa, deci?! „Breloc” la săgeata PNL; „compromis mizerabil”, „limite admisibile”.

Poate că e, într-adevăr, un compromis cam dur ceea ce face astăzi PDL. Mă întreb însă cine l-a împins în această situaţie?! Nu cumva, chiar tandemul Băsescu-Udrea?!

Nu Traian Băsescu şi-a luat adio, melodramatic şi irevocabil, de la partidul său, dezmoştenindu-l pen’că n-a ales-o, la ordin, pe Udrea preşedintă?! Nu Elena Udrea a plecat din Modrogan, nemulţumită că Blaga nu răspunde la comenzi? Nu a preluat ea conducerea noului partid, „clădit” pe fundaţia gândită şi moşită de preşedinte?! Nu s-au implicat, ei doi, în campania PMP pentru PE cât au putut de tare, ca să-l urce la un procent de „două cifre”, lovind în PDL?

Da, sigur, Traian Băsescu a fost între primii care au vorbit despre coagularea dreptei. Când a văzut că-i groasă. Că partidul său şi al Elenei Udrea e încă mic, neştiut şi ne-nţărcat.

Preşedintele şi-ar fi dorit, pesemne, o „coagulare a dreptei”, mai ales după europarlamentare, în jurul PMP şi al Elenei Udrea, nucleu care să fi „magnetizat” PDL şi FC, refăcând, astfel, vechea formaţiune din Modrogan - aproape destructurată de cei doi -, de astă dată, însă, cu Udrea în pole position, până la revenirea lui Băsescu. Abia apoi, acest partid să facă, eventual, o alianţă cu liberalii lui Iohannis.

Ce să-i faci?! Nu-i de ajuns să spui că „Obiectivul creării PMP a fost unul al viitorului, nu al ambiţiilor” şi că „România are nevoie de un partid nou, care nu a fost parte a compromisurilor”, ca să-l populezi, apoi, cu aceiaşi oameni vechi, pe motiv că „din păcate partidele se fac cu politicieni”, şi să pretinzi ca lumea să te creadă
Tabara anti-Antonesciana (pdlista si nu numai, dar si din interiorul actualului PNL) va lucra intens la imaginea contracandidatilor sai. Am vazut deja reclame la Predoiu pe majoritatea site-urilor (Gandul, Realitatea,Gsp,etc) iar MRU a iesit cu o scrisoare extrem de agresiva la adresa Amantei in Adevarul de ieri. Daca e un sondaj pe bune (si ma astept la unul real tinand cont de interesele fiecarei tabere) sunt curios ce va spune el peste 2 saptamani despre sansele fiecaruia dintre cei intrati in cursa (Antonescu, Predoiu, Iohannis si chiar MRU)

http://www.realitatea.net/orban-congresu...77804.html

”În ceea ce priveşte calendarul de fuziune, s-au păstrat aceleaşi termene, practic până în data de 15 (iulie - n.r.) vor fi finalizate documentele, proiectul de statut, proiectul de program politic, proiectul de ţară şi protocolul de fuziune între cele două formaţiuni politice, urmând ca cele două structuri ale celor două partide să ratifice aceste documente, mă refer la Convenţia Naţională Extraordinară a PDL şi la Congresul PNL”, a declarat Orban.

El a precizat că este posibil ca 26 iulie să fie data congresului comun PNL-PDL pentru fuziune.

De asemenea, vicepreşedintele PNL a menţionat că sondajul comandat de liberali va ”intra în teren” astăzi, cel târziu marţi, iar în baza cercetării sociologice Delegaţia Permanentă va decide ulterior candidatul din partea liberalilor la prezidenţiale, care să intre în analizele comune cu candidatul PDL.

Orban a menţionat că sondajul PNL va dura între 7 şi 10 zile.

El a precizat că până în jurul datei de 1 august urmează să fie desemnat candidatul comun al PNL-PDL la prezidenţiale.
Si el si pupaza aia ce e Ministru de Finante. Auzi tu la ea ca sustine masura cu tot sufletul.
Voi realizati ce incompetenti sunt astia? Smile))
Hahahah nu pot sa cred.
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12