Comisia Europeana aloca Romaniei inca 262 de milioane de euro pentru constructia de autostrazi
Comisia Europeana a hotarat sa acopere costurile de constructie a doua tronsoane de autostrada din Romania, finantate initial de statul roman prin imprumuturi bancare, a informat, joi, Reprezentanta CE la Bucuresti. Prin decizia semnata de comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, 262 milioane de euro au fost alocati din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.
Aceasta decizie, luata in 18 noiembrie, ridica nivelul contributiei Comisiei Europene la construirea acestor autostrazi la 439 milioane de euro.
Autostrada Arad-Timisoara si varianta de ocolire a municipiului Constanta la nivel de autostrada au fost date in folosinta in 2011 si, respectiv, 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeana si cu imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii si, respectiv, de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Comisia Europeana a aprobat cererea Romaniei de a finanta din Fondul de coeziune si partea de investitie care fusese acoperita initial din imprumuturi. Din aceasta suma, 287 milioane de euro sunt destinati autostrazii Arad-Timisoara si 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanta la nivel de autostrada.
Impreuna cu aceste noi alocari, contributia Comisiei Europene la constructia celor doua tronsoane de autostrada se ridica la 439 milioane de euro.
Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al caror venit national brut pe cap de locuitor este mai mic decat 90% din media Uniunii. Acesta vizeaza reducerea disparitatilor economice si sociale si promovarea dezvoltarii durabile. Printre prioritatile Fondului de coeziune se afla dezvoltarea retelei transeuropene de transport.
O explicaţie ar putea fi că atunci când a fost suspendat POS Transport pentru România din cauza mânăriilor făcute în vremea ştim noi cui, statul român a plătit din banii lui (poate împrumuturi) contravaloarea lucrărilor iar acum îşi recuperează banii.
Cei din Comisia Europeană au analizat toată documentaţia trimisă de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), documentaţie care se referă la realizarea autostrăzii Arad-Timişoara, şi au hotărât că vor deconta cheltuieli de 287 de milioane de euro pentru construcţia şoselei de mare viteză. „Comisia Europeană a hotărât, în data de 18 noiembrie 2014, să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare. Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi, respectiv, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare. Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi. Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă”, au anunţat oficial cei de la Comisia Europeană.
Din împrumuturi
Încă de la momentul demarării construcţiei autostrăzii Arad-Timişoara, reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai CNADNR anunţau că lucrarea va fi finanţată prin fonduri europene nerambursabile. Doar că aceste fonduri nu sunt alocate cum-necum, ci, în primă fază, statul trebuie să suporte investiţia. Situaţia ne-a fost explicată de Eusebiu Pistru, deputatul în Parlamentul României şi care, la momentul demarării investiţiei, era secretar de stat în Ministerul Transporturilor. „Uniunea Europeană nu acordă pur şi simplu fondurile. În primă fază, investiţia este susţinută de statul român. Cum, la acea vreme, statul nu avea fonduri necesare pentru plata autostrăzii, au fost contractate împrumuturi pentru a susţine investiţia şi a plăti lucrările. Apoi toate documentele au fost trimise spre Comisia Europeană. Aici au fost analizate şi s-a decis că lucrările vor fi decontate”, a spus Pistru. Acesta a mai anunţat că, teoretic, banii veniţi acum de la Uniunea Europeană ar trebui să acopere creditele contractate de statul român pentru construcţia autostrăzii.
Semnat de Corina Creţu
Documentul prin care România primeşte banii pentru autostrada Arad-Timişoara a fost semnat chiar de către Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională. „Infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care putem reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene, iar România va avea întotdeauna în mine un partener pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură”, a ţinut să precizeze comisarul european.
Din 2011
Autostrada Arad-Timişoara a fost dată în folosinţă încă din anul 2011. Dar, la vremea respectivă, nu era chiar autostradă, ci doar un drum cu o singură bandă. Însă premierul Emil Boc de la acea vreme a ţinut să taie panglica de inaugurare, chiar dacă lucrarea nu era finalizată. Din anul 2012, de când autostrada a devenit total practicabilă, aceasta a trecut deja prin două mari reparaţii din cauza faptului că asfaltul turnat iniţial a puşcat aproape în totalitate pe o bandă de circulaţie între Arad şi Timişoara.
First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win.
io am inteles explicatia.
nu asta era nedumerirea ci ca nu prea pusca sumele. acum cativa ani pdlistii de la putere se laudau ca asta e cea mai ieftina autostrada si nu costa mai mult de , parca, 3,5 milioane de euro pe km. cum ea are vreo hai sa zicem 50 desi nu sunt atatia rezulta un cost de 175 milioane de euro iar ue ne livreaza 287 de euro doar pentru partea de imprumuturi. deci ori ei is cei mai mari fraieri din lume ori noi cei mai mari mincinosi imputiti din galaxiei ori ambele
in prima faza am crezut ca sumele din stire sunt gresite dar vad ca toata presa a preluat la fel. deci ori ue e fraier ori madam cretzu minte ori ziaristii e tampiti cu totii. ce e sigur sigur e ca suntem cei mai tari la pacaleli
If stupidity was fatal, it would be a wonderful world and a lot less crowded.
intradevar, ceva ceva zici tu, da poate nu avem toate datele problemei
eu inteleg ca autostrada a costat in total 287 de milioane Euro, dar tot nu pusca cu sumele de pe urmatorul site:
Nu cred nici eu că ne putem da seama cum s-a ajuns exact la suma respectivă. Probabil e inclusă şi centura, dar şi unele cheltuieli legate de exproprieri.[/php]
1) Comisia Europeana nu ar fi decontat niciun Euro daca li s-ar fi parut ceva suspect (vedeti precedentul de pe Nadlac-Arad lotul 1).
2) Standardele de cost impuse de MT in anul 2010 au un caracter orientativ pentru ca la fiecare proiect pretul difera in functie de complexitate, de situatia din teren si multe aspecte ce tin de aria inginerilor constructori.
Totusi ca sa va faceti o idee ce s-a stabilit in 2010 era:
•Potrivit anexei documentului, costul standard pe kilometru pentru autostrazi extraurbane in zona de deal si de ses este de 5,05 milioane euro, iar pentru acelasi tip de autostrada in zona de munte se ridica la 6,1 milioane euro.
•Reabilitarea unui drum national clasa tehnica III are un cost standard de 761.000 euro/ km, iar cel pentru un drum national nou clasa tehnica III este de 3,86 milioane de euro/ km.
•Pe segmentul feroviar, costurile standard pentru reabilitarea unei cai ferate coridor european si pentru reparatii capitale a unei linii de cale ferata sunt de 2,18 milioane euro/ km, respectiv 1,19 milioane euro/ km.
•In sectorul naval au fost elaborate standarde pentru cheu maritim la -13,5 metri (21.450 euro/ml), cheu fluvial pereat (8.861 euro/ml) si punct de trecere a Dunarii cu bacul (551.845 euro/bucata).
•Standarde de cost au fost elaborate si in domeniul aerian, standardul de cost pentru o pista de aterizare fiind, in functie de clasificare, de 391.071 euro/100 metri si, respectiv, 557.500 euro/100 metri.
Sumele nu includ TVA si au fost exprimate la un curs de 4,2 lei pentru un euro, luat in calcul la fundamentarea bugetului pentru acest an.
Potrivit documentului, prin elaborarea acestora se urmareste evitarea subfinantarii sau suprafinantarii cauzate de erorile de fundamentare a costurilor lucrarilor de investitii pentru obiectivele din domeniul infrastructurii de transport.
Standardele de cost vor fi actualizate periodic sau ori de cate ori este necesar, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, in functie de evolutia progresului tehnic si al preturilor resurselor specifice in domeniul infrastructurii in transporturi si/sau pe baza solicitarilor fundamentate de alte organe de specialitate.
Pentru cine doreste mai multe detalii, n-are decat sa consulte hotărârea nr. 1394/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice din domeniul infrastructurii de transport: http://lege5.ro/Gratuit/ge2danbwgq/hotar...-transport
http://www.zf.ro/special/dupa-ce-s-au-pl...ro-9511407
tu crezi ca ue da banii functie de standardele de pret aprobate prin hotarare de guvern corupt?
am consultat anexele hotararii indicate si eu vad ca e alt cost decat cel indicat de hotnews prin tine. la ses imi da 3,8 mil euro si la deal 4,9 mil euro. daca facem o medie sa zicem ca ar fi costat 4,5 mil euro desi sunt tone de articole in care costurile indicate de pdleii vremii sunt de 3,5 mil euro/km, inclusiv toarsu' falca explica cat de ieftin a reusit el sa "negocieze". la vreo 50 de km de autostrada rezulta un cost de vreo 225 conform laudelor.
deci daca primim mai mult inseamna ca ori am fost noi mintiti ori a fost ue mintita. in ambele cazuri cei care au intocmit documentele sunt niste labari ordinari. acum e bine?
If stupidity was fatal, it would be a wonderful world and a lot less crowded.
Citat:Ne-au dus cu zăhărelul! Pasajul de la CET nu va fi gata în acest an
Campania electorală a fost plină de promisiuni venite de la Guvern în privința finalizării pasajului de pe centură, din zona CET, pe care șoferii ar fi trebuit să circule din luna decembrie.
Premierul Victor Ponta și reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) anunțau, în vizitele pe șantiere făcute în Arad, că primul pasaj de pe centură va fi gata la 1 decembrie, însă realitatea din teren contrazice ferm acest termen.
Doar câțiva muncitori pot fi văzuți la treabă, iar aceștia spun că lucrările vor fi încheiate cel mai probabil la primăvară. Nici nu s-ar putea altfel, având în vedere că rampele pasajului nu sunt finalizate și încă de toarnă beton, iar asfaltarea nici nu intră în discuție.
Oficial, reprezentanții firmei care execută lucrările nu vor să ofere informații, spunând că e de competența CNADNR să aducă lămuriri.
Muncitorii prezenți pe șantier dau vina pe vreme, spunând că o serie de lucrări nu pot fi executate în acest moment.
Trec peste maniera relatarii pentru ca stiu ca ARQ-ul este ziarul PDL-ului insa fondul problemei ramane si epopeea pasajelor de pe Centura de nord pare sa nu se mai termine odata.
Si totusi se face.....cand , cum, cu cati bani de la bugetul local,etc, inca nu s-a anuntat ,insa e bine ca nu a fost ingropat proiectul unui bazin olimpic din fonduri guvernamentale la Arad.
Veste bună pentru echipa de polo AMEFA Arad, dar și pentru iubitorii natației, două ministere semnând un protocol prin care au fost aprobate fondurile - 21,25 milioane de lei - pentru realizarea unui nou bazin de polo în Arad.
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, şi cel al Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, au semnat, marţi, un acord prin care MDRAP va investi 103 de milioane de euro în realizarea a 52 de obiective sportive până în 2017, printre acestea fiind și bazinul de polo de la Arad.
Din cele 52 de obiective, 18 sunt destinate sportului de performanţă, iar 34 sportului de masă, unul vizează Aradul, unde urmează a fi construit un bazin de natație și polo, care va avea o capacitate maximă de 800-1.000 de locuri şi va respecta toate standardele actuale impuse de federaţiile internaţionale de specialitate. Noul bazin arădean va costa 21,25 de milioane de lei.
First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win.
Din pacate se pare ca nu va fi un bazin olimpic ci doar unul de 33 m ceea ce este din nou un mare minus pt Arad, nu se va putea organiza nici un concurs de inot in acest bazin ...nici macar unul amical ( la ce suma se vehiculeaza ca ar costa investitia, s-ar putea construi lejer un bazin de 50m cu 10 culoare asa cum se fac toate bazinele in momentul de fata)!
E sigura informatia. Va fi un bazin de polo, nu de inot. Bazinele de inot ce vor fi construite in alte locuri din tara au 50 de metri lungime si latime de 10 culoare. De la inceput asta a fost bazin pentru polo. Intr-adevar, pentru inotatorii de performanta nu va fi cine stie ce, dar avand in vedere ca multi aradeni "inoata" in bazine mai mici precum Activ, probabil se vor gasi clienti si pentru asta.
Acest bazin olimpic construit in oraselul Hodmezovasarhely ( Ungaria ) are 10 culoare 1200 de locuri in tribuna, este ultramodern si a costat undeva la 3.500.000 de Euro.
Actualului bazin de la polivalenta a inceput deja sa i se distruga tavanul, bucati din tavan cazand in incinta piscinei, prevad probabil ca va fi inchis in vreo 3- 4 ani ( daca nu se va renova, conditie in care de asemenea se va inchide).
In final probabil vom ramane cu un bazin de 33 de m insuficient si pt polo ( nu isi vor putea desfasura activitatea cu toate grupele deodata) si aproape nefolositor pentru cele doua cluburi de inot din Arad: CSS-LPS Arad si CSM Arad care au impreuna aprox 500de sportivi... nu se va mai putea organiza nici un fel de concurs de inot plus ca nici la antrenamente nu se vor putea lucra distantele clasice ( 50m, 100m, 200m, 400m, 800m, 1500m )...toate acestea la un buget de 5 milioane de euro, deci paradoxal odata cu construrea unui nou bazin vor incepe sa dispara in primul rand performantelle la aceste doua ramuri Olimpice.
Standardele FINA referitoare la bazinele de inot de dimensiuni olimpice stabilesc printre altele lungimea, latimea, adancimea etc…
Lungimea: 50 m
Latimea: 25 m
Adancimea minima: 2 m
Latime culoar: 2,5 m
Numar culoare: 8+2
Volum minim: 2,500 m3 sau 2,500,000 litri, in functie de adancime.
Temperatura apa: 25–28 °C.
Din 2009 FINA a aprobat regulile pentru 10 culoare in competitiile de inot. Acestea sunt numai o parte din standardele stabilite de FINA privind omologarea pentru competitii de inot a bazinelor de inot de dimensiuni olimpice!
La noi spaga incepe de la 100% in sus (( Sper totusi sa schimbe dimensiunile proiectului. Ar trebui facuta o adresa din partea cluburilor de inot si polo din Arad catre primarie si ministere ( sport si dezvoltare) in care sa se explice aceste lucruri in scris, sa nu spuna ca nu au fost avertizati oficial.
First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win.
ii doare in basca de standarde sau cerinte de minim bun simt. ei bifeaza o noua realizare facuta la minim triplu pret.
asta e ca in cazul reabilitarii termice a blocurilor. pretul pentru un bloc de 3 scari cu 4 etaje e de aproximativ 300.000 de euro. cu banii astia un privat iti construieste un bloc nou
If stupidity was fatal, it would be a wonderful world and a lot less crowded.
![[Imagine: 1506722_10152923528698885_2844818013695244647_n.jpg]](http://www.arq.ro/media/news/165723/1506722_10152923528698885_2844818013695244647_n.jpg)
![[Imagine: 1560566_10152914908623885_9180929024637377752_n.jpg]](http://www.arq.ro/media/news/165723/1560566_10152914908623885_9180929024637377752_n.jpg)
(( Sper totusi sa schimbe dimensiunile proiectului. Ar trebui facuta o adresa din partea cluburilor de inot si polo din Arad catre primarie si ministere ( sport si dezvoltare) in care sa se explice aceste lucruri in scris, sa nu spuna ca nu au fost avertizati oficial.
