Alegeri prezidentiale 2014 - turul I

[I 929]

Huoo, basistilor care sunteti. Nu mergeti cu Falca la rupt afise psd? Raspund serios mai tarziu, sunt pe telefon.

[I 929]

Aurel, sunt sigur că nu te voi putea convinge eu să votezi cu Ponta, simt asta din modul cum ai pus întrebarea într-o postare care alături de altele a vrut să-mi contreze afirmaţia că CTP e ok, citabil, când îl critică pe Ponta, dar când observă o greşeală la Johannis atunci nu e ok. Cam asta a fost reacţia voastră.

Dar pentru că nu vreau să credeţi că nu am argumente, voi scrie câteva chiar dacă fiind în minoritate mă voi trezi cu mai multe răspunsuri ce vor bate în direcţii diferite. În politică orice decizie poate fi interpretată în cel puţin două moduri, nu există adevăruri absolute. De la premisa asta pornesc eu.

Aşadar, eu votez cu Ponta în primul rând din cauze ideologice. Momentan mă regăsesc cel mai mult în PSD (nu vă enervaţi aşa rapid) deoarece resping retorica elitistă a "dreptei româneşti" care înseamnă: eroizarea "celor care au reuşit", săracii sunt de vină pentru că sunt săraci, săracii sunt de vină pentru că bogaţii nu sunt mai bogaţi, angajaţii la stat sunt singurii vinovaţi pentru starea economiei fiind nişte trântori care nu ştiu să facă nimic şi aşa mai departe. Din păcate în această campanie PSD a venit şi cu nişte mesaje conservatoare dar admit că ele sunt o reacţie a ofertei principalului contracandidat. În mesajul lui V. Ponta văd cele mai multe apeluri la concordie, nu la discordie, în ciuda accentului pus pe anti băsism. După cum ziceam mai sus, în politică nu există perfecţiune.

Din punctul meu de vedere, Guvernul Ponta e peste Guvernul Boc la performanţe. Iată că se poate investi atât în infrastructură, dezvoltarea localităţilor mici, cât şi returna oamenilor ceea ce li s-a luat pe nedrept în 2010. Poate că astăzi Guvernul îşi permite unele lucruri pentru că în 2010 s-au luat unele măsuri dure, însă din punctul meu de vedere acele măsuri dure s-au luat greşit: în loc să ia bani de la clientelă, au luat bani de la oameni. Până la urmă ce mare proiect s-a început în acea perioadă ca să justifice aruncarea în disperare a multor familii (proiecte înafara celor pe fonduri UE cum ar fi autostrada Cordidor IV sau reabilitarea căii ferate)? Ei asta spuneau: ducem banii în investiţii. Care investiţii că la proiectele UE trebuie cofinanţare doar şi le facem vrem-nu vrem, PNDI era cu bani plătiţi peste "n" ani...Nu cred că fiscalitatea este azi mai împovărătoare şi, oricum, impactul creşterii TVA a fost mult mai dur decât cel al creşterii accizei la benzină. Din câte observ, preţul benzinei a tot scăzut spre 6 lei (chiar sub la Euro Oil), îl regrelează piaţa în timp, pe când în prima zi a creşterii TVA, toate preţurile au săltat cu suma aferentă creşterii de la 19 la 24 la sută şi aşa au rămas.

PSD este un partid reformat faţă de ceea ce a fost imediat după 90, inclusiv faţă de ce a fost în 2000-2004. Atât că oamenii de acolo au fost inteligenţi astfel încât să nu renunţe la un electorat stabil doar de dragul unora care oricum ar fi fost anti pesedişti şi a căror vis umed e să pună mâna pe acel electorat, nu să-l "reformeze" sau "educe". De altfel cred că PSD-ului i se fac o serie de nedreptăţi. Cred că are oameni mai buni decât PDL şi PNL, având şi curajul de a-i promova în funcţii importante. Nu a renunţat la unii "dinozauri", dar a atras şi tineri interesanţi, unii dintre ei fiind acum miniştri. Sunt atât de tineri, încât orice legătură a lor cu comunismul nu se poate face altfel decât forţat. Orice intelectual "care se respectă" din România parcă s-ar sinucide dacă spune că e fan PSD, până şi cei de stânga de pe platforma Criticatac sunt anti PSD din cauza problemelor cu Roşia Montană şi gazele de şist. Cred că deja acest lucru nu mai este atât o problemă a PSD, cât a celor care critică stânga, socialiştii, PSD-ul, cu o asemenea violenţă verbală încât parcă nu ar mai dori să existe nici stângă, nici socialişti (moderni), nici PSD. Avea Ada Milea un cântec ce spune ceva de genul: "Ceausescu e în mine, e în tine, e în fabrici şi uzine. Ceauşescu e o boală, Ceauşescu-n veci nu moare". Cred că Ceaşcă e mai prezent în mintea unora ca Pleşu, Liiceanu, Cărtărescu, Mihăieş, Baconschi, etc, unii dintre ei desigur cointeresaţi politic la modul serios. Ia-le comunismul şi îi laşi dezorientaţi. Cam aşa e, din păcate, cu mulţi alţi români, inclusiv cu unii dintre voi. Când auziţi de PSD faceţi legătura imediat cu comunismul, fără să vă luaţi un mic răgaz şi să vedeţi unele lucruri. Parcă v-ar fi frică să apreciaţi ceva la PSD deoarece, credeţi voi, imediat ar însemna că sunteţi de-acord cu mineriadele şi cu ce a făcut Iliescu atunci şi la Revoluţie. Ei bine, din fericire pentru societatea românească, PSD e azi un partid de stânga democratic, acceptat în UE ca atare în ciuda tuturor fantasmelor pedeliste care vor să ne spună că Europa ne vede bine doar dacă ne conduce PDL sau cineva de etnie germană (mai nou). Repet: PSD e un partid care a evoluat în bine în mod constant din 1996 încoace, astăzi fiind un partid democratic, fără probleme în Europa, un partid care chiar promovează tineri şi e deschis problemelor acestora.

Eu votez ideologic după cum am scris mai sus, aşa că problema scheletelor din dulapul candidaţilor îmi cade cumva în plan secund. Iohannis nu este un imaculat şi cred că cei din PSD Sibiu ar putea spune mult mai multe. Din păcate văd că experienţa lor cu Iohannis nu este valorificată şi "specialiştii de imagine" vin cu mesaje aiurea precum cel cu copiii. Sunt convins că şi Iohannis are la Sibiu presă aşa cum are şi Falcă aici, şi în Sibiu sunt probabil străzi care arată rău, firme prietene şi aşa mai departe. Mie nu mi-a plăcut modul cum a acceptat rolul de mascotă şi atunci când l-a susţinut USL, şi când a fost, vezi Doamne, sperietoarea lui Antonescu pentru Ponta şi acum când pare mai mult candidatul PDL decât al PNL. Victor Ponta ştiu de unde vine, a condus un Guvern doi ani, a câştigat alegeri (inclusiv la Sibiu), are experienţă internaţională şi pentru mine este un om mai previzibil decât Iohannis. Nu ocoleşte teme, ştie ce să răspundă, nu pare căzut din cer afişând mina superioară unui român plecat în Germania înainte de 89 şi revenit în ţară cu accent şi aere de superioritate. În rest, plagiat vs şase case. Nimic certificat de instanţă.

Ştiu că nu v-am impresionat, dar măcar să apreciaţi că mi-am dedicat o oră să scriu această postare la care o să îmi răspundeţi cu n idei la care eu voi trebui să mai răspund şi tot aşa. Poate ar fi mai util să ne folosim energia scriind despre UTA...

În fine, o ultimă chestie, aşa de analiză. Sincer sunt puţin sceptic cu privire la ce va urma în PSD post Ponta. Dacă ar ieşi Iohannis ar fi greu de dat jos Guvernul PSD în această legislatură pentru că există deja "relaţii" formate şi în plus, de ce ar trebui să plece Guvernul când poporul nu s-a exprimat clar pentru acest lucru aşa cum a făcut-o la referendumul din 2012? Deci alegerile astea s-ar putea să nu aibă aşa mare miză...În schimb, nu prea văd bine PSD-ul cu Dragnea sau Guvernul cu George Maior...Dar asta rămâne de văzut. Deocamdată, "ţineţi minte trei cuvinte, Vadim Tudor Preşedinte!"

[Xtreme]

Felicitari pentru postarea kilometrica, chiar am citit-o.
Eu credeam ca se voteaza presedintele si nu partidul, pentru ca presedintele ar trebuii sa fie apolitic in functie. Deci era interesant daca motivai intentia punand mai putin accent pe PSD.
Oricum, trei remarci.
1. Social democrati sunt si in alte tari, in Germania chiar la guvernare. Nu vad legatura de apreciere a PSD-ului in Europa. E la fel de apreciat ca si orice alt partid.
2. Nu are cum sa nu lipseasca denigrarea contracandidatului (in discursul psdist): "Johannis are presa la fel ca Falca etc.etc."
3. Deci, cum compari plagiat certificat de trei instante si de jurnalisti etc. etc. cu sase APARTAMENTE???!!! cumparate cu acte in regula. Mama lor de argumente.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cazul_plagi...ctor_Ponta
http://www.unibuc.ro/n/organizare/docs/2..._Ponta.pdf

[I 929]

Eu votez mai degrabă partidul, la toate alegerile, pentru că aşa consider că e normal. Personalitatea candidatului poate fi un bonus sau dimpotrivă, un lest.

1. PSD sunt pictaţi prea des ca fiind comunişti, anti - europeni, anti democratici. Totul e doar o strategie a adversarilor.

2. Şi viceversa e valabilă şi nu numai între cei doi.

3. Plagiatul e un furt, iar furtul e condamnat penal. Nu e cazul. Ce a spus nu ştiu ce revisă apropiată de Funeriu cred că e mai puţin relevant decât ce a spus instanţa.

[Kidu]

Luci, pot sa iti inteleg si sa iti respect argumentul ideologic chiar daca am alta orientare politica insa cand vine vorba de economie poate ne arati si niste cifre care sa sustina cele spuse de tine. Pana una alta noi suntem in regres economic pe 2014 si asta o arata toate prognozele si statisticile. Eu imi iau informatiile din Ziarul Financiar si Business Magazin, nu stiu de unde ti le iei tu.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/care...4-13374630

Cand vine vorba de infrastructura ma iau dracii cand imi aduc aminte de toata tevatura cu Masteplanul lui Sova si ulterior Rus. Nu mai reiau discutia de pe topicul "Infrastructura" unde zic eu ca mi-am prezentat argumentele.

[dedei]

Si cu banii de acciza ce se face? Pentru ce se iau?! Nu pt autostrazi? Care? Cum putem suporta atat? Cum poti sa vii cu asa pret la benzina?! Euro oil?! Si la Peco dintr un catun poate fi 5 lei..

[I 929]

Dpdv economic, ştirile sunt diverse şi cifrele interpretabile.

http://www.capital.ro/romania-a-intrat-i...-2014.html

Azi de exemplu am văzut un articol în ziarul Aradul care spune că trei sferturi dintre afacerile de familie din România au înregistrat creşteri.

http://www.gandul.info/financiar/sondaj-...n-13396976

Dedei, şi la bişniţarii care "face rost" de benzină sau motorină preţul poate fi chiar mai mic. Argumentul meu era că dintre cele două creşteri radicale făcute de cele două guverne, cea cu benzina a avut un impact social mult mai mic iar preţul litrului de benzină este cel puţin acum mai mic cu vreo 20 de bani decât în prima zi a aplicării accizei mărite. Banii şi dintr-o parte şi din alta merg în acelaşi mare buzunar de unde sunt redistribuiţi spre mai multe lucruri.

[Kidu]

In materie de presa pe teme economico-financiare nu cred ai sa gasesti o publicatie mai buna decat cei de la Ziarul Financiar. Din punctul meu de vedere nu este nimic interpretabil pentru ca indicatorii economici exista si sunt aceeasi pentru toata lumea.

Referitor la carburant: ce a facut Ponta e jaf pe fata, furt din buzunarul romanului la fel cum a facut si Boc cu impozitul forfetar.

Mai ai alte argumente din astea?

[Redpunk_one]

Interviuri cu diverse personalitati ale intelectualitatii romanesti in privinta votului. Azi, Lucian Boia :

http://vreaupresedinte.gandul.info/news/...e-13404352


In interviul pentru gândul, acordat cu prilejul lansării volumului Suveranii României. Monarhia, o soluţie?”, apărut la Editura Humanitas, Lucian Boia arată că românii au „o anumită tradiţie a unei anumite aproximaţii a unor reguli, care nu sunt neapărat respectate”. Vorbind despre faptul că în România încă nu există o separare clară între Biserică şi stat. Lucian Boia afirmă că nu înţelege mesajele electorale din campania pentru prezidenţiale legate de ortodoxism.

"Nu văd de ce am fi mândri că suntem ortodocşi, cum nu văd de ce am fi mândri că suntem catolici sau protestanţi. Sau mândri că suntem români. Atunci şi elveţienii să fie mândri că sunt elveţieni, şi americanii să fie mândri că sunt americani. Cred că asta e o condiţie normală să fii român şi ortodox, să fii german şi protestant. Asta nu e niciun titlu de mândrie, nici de jenă, pur şi simplu e condiţia normală a fiecăruia, aparţinem unei comunităţi, avem o anumită religie", a afirmat Lucian Boia.

Interviul cu Lucian Blaga se înscrie în seria de interviuri-evenimet realizate de gândul, în care personalităţi ale vieţii publice din România vorbesc şi despre implicarea socială prin vot. În aceeaşi serie, au mai fost intervievaţi antropologul VINTILĂ MIHĂILESCU care a spus că merge la vot „pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel”, DORLI BLAGA, fiica lui Lucian Blaga, care a declarat că va işi la vot”, istoricul NEAGU DJUVARA care susţine că cine nu votează este laş, precum şi academicianul Solomon Marcus, care a vorbit despre votarea „răului celui mai mic”.

Gândul a lansat în urmă cu o lună campania „VREAU PREŞEDINTE”, având ca obiectiv stimularea unei dezbateri politice şi electorale de substanţă. Prin candidaţii care s-au înscris pe platforma VREAU PREŞEDINTE şi dezbaterile video cu challengerii, am arătat nevoia de a asculta idei noi, idei care contează cu adevărat pentru electorat. Ţinta acestei campanii sunt, pe de-o parte, candidaţii reali la preşedinţie, care se pot inspira din aceste dezbateri extrem de importante pentru alegătorul obosit de scandal şi zgomot politic.

Principalele idei din interviu

- Despre mersul la vot. „Oameni sunt dezamăgiţi, fiindcă se cam bate pasul pe loc. Anumite lucruri chiar nu merg. Cum spuneam, deosebirea dintre partide e mai mult în vorbe. Oamenii au motivele lor să fie dezamăgiţi”.

„La noi, prin tradiţie, este mai curând un mesaj negativ. Îi votezi pe unii ca să nu-i votezi pe alţii. Ajung să spună banalităţi până la urmă”.

- Despre comunism. „Comunismul a stricat foarte, foarte mult. I-a făcut pe oameni să nu mai creadă în nimic, sau să creadă doar în modul cum se poate descurca fiecare pe cont propriu”

- Despre o femeie care să conducă România. „Cred că există şi în privinţa asta, ca şi în multe altele, o mică întârziere în mentalităţile româneşti”

Interviul cu Lucian Boia, partea I:

Domnule Lucian Boia, peste mai puţin de o lună de zile vom avea alegeri prezidenţiale. Dumneavostră mergeţi la vot?

Da, în principiu, merg la vot.

De ce mergeţi la vot?

Am alegerile mele, am ideile mele cu privire la politică, cu privire la ceea ce trebuie să se întâmple în România. Cum să spun, în privinţa asta nu sunt deloc rigid. Cred că fiecare are dreptul de a merge şi de a nu merge la vot, după cum are dreptul să voteze pe oricine. Sunt unii care nu merg la vot şi pot să fie înţeleşi că sunt dezamăgiţi de ce se întâmplă în România de 25 de ani încoace. E maniera lor de a protesta.

Aţi mers mereu la vot?

Nu pot să spun că am mers mereu la vot. Au fost situaţii în care am considerat că nu am ceva valabil de ales şi nu am mers. Dar, de regulă, am mers. De cele mai multe ori am mers.

Anul acesta, avem un număr record de candidaţi pentru funcţia de preşedinte. Nu putem spune că nu avem de unde alege.

Bine, nimeni nu poate să spună acum că n-are de unde să aleagă, important e şi ce ai de ales.

În cartea dumneavostră spuneţi că ar fi fost altfel dacă Regele Mihai ar fi fost mai temperamental. Dacă ar fi avut un fiu şi nu cinci fiice. Spuneţi că n-a venit vremea ca românii să fie conduşi de o femeie. Avem două candidate la funcţia de preşedinte. De ce nu a sosit încă timpul?

Păi, pe mine mă întrebaţi!? Întrebaţi-i pe români. Cred că există şi în privinţa asta, ca şi în multe altele, o mică întârziere în mentalităţile româneşti. Dar nu e doar asta problema.

Cum citiţi mesajele candidaţilor?

Mesajele? Prea multe mesaje nu am auzit. La noi, prin tradiţie, este mai curând un mesaj negativ. Îi votezi pe unii ca să nu-i votezi pe alţii. Ajung să spună banalităţi până la urmă. Fiecare dintre noi ştim că nu stăm prea bine cu proiectele politice, cu programele politice, că distincţia între partide nu este suficient de clară, partidele nu au nişte ideologii efective, au numai ideologii afirmate, nu au ideologii structurate şi convingătoare. La noi se spune cu uşurinţă că un partid este de stânga sau de dreapta, fără ca programul să ne convingă că ar fi de stânga sau de dreapta.


Pe vremea regilor, a lui Carol I sau a lui Carol al II-lea, exista o distincţie mai clară între partide?

Cred că era. Pe vremea lui Carol I era sistemul acesta bipartid, care a funcţionat aproape exclusiv, sau chiar exclusiv. Erau conservatorii şi liberali. Sigur, regele era cel care îi dirija şi îi chema succesiv la putere, şi de fiecare dată, organizându-se alegeri, partidul aflat sau chemat la putere câştiga alegerile. Nu era nici atunci o democraţie perfectă, fiindcă nu există aşa ceva, dar sistemul funcţiona bine pe vremea lui Carol I. Semăna puţin, deşi mai artificial aplicat, cu sistemul britanic cu două mari partide care se succed la putere. După aceea, lucrurile s-au complicat în perioada interbelică, odată cu votul universal, cu progresele democraţiei.

Cum vedeţi perioada următoare? Vom avea un proiect de ţară?

Nu ştiu, dar ne cam trebuie un proiect de ţară, şi asta înseamnă şi un proiect economic, şi un proiect politic, dar înseamnă la nivel global şi un proiect de civilizaţie pentru România, adică să ne gândim serios ce vrem să facem cu societatea românească.

Cine să se gândească?

Fiecare dintre noi. Eu mă gândesc cât poate să-mi meargă şi mie gândirea în direcţia asta, şi spun ce am de spus. Fiecare dintre noi ar trebui să se gândească.

Mulţi români spun că nu ies la vot pentru că nu e important votul.

Oameni sunt dezamăgiţi, fiindcă se cam bate pasul pe loc. Anumite lucruri chiar nu merg. Cum spuneam, deosebirea dintre partide e mai mult în vorbe. Oamenii au motivele lor să fie dezamăgiţi.

Aveţi vreun mesaj pentru cei care nu s-au hotărât dacă să iasă sau nu la vot?

Nu n-am un mesaj anume în privinţa asta, pentru că îi înţeleg şi pe cei care nu merg la vot. Eu o să mă duc la vot. Dar cred că au justificarea lor şi cei care nu merg. Cred că atâta libertate există în ţara asta ca să permită oamenilor să meargă sau să nu meargă la vot.

Ce calităţi ar trebui să aibă viitorul preşedinte?

Cred că ar trebui să dea un exemplu de demnitate în primul rând. S-ar putea ca asta să fi lipsit în mare măsură, ca preşedintele să dea un exemplu de echilibru.

Spuneţi că în prezent statul funcţionează cu o soluţie de avarie, adică ofensiva justiţiei. Că monarhia ar funcţiona defectuos în condiţiile date. Nu ar fi monarhul un factor de stabilitate?

Ar funcţiona defectusos, cum totul fucţionează în România. Problema nu este în primul rând monarhia, problema este societatea românească. Să nu ne închipuim că monarhia, sau orice soluţie, ne-ar salva. Pentru că până la urmă, asta caută românii: un salvator. În loc să încercăm noi să facem ceva cu ţara asta aşteptăm un salvator, că e preşedinte, că e femeie, că e bărbat, că e rege sau mai ştiu eu ce. Desigur, contează şi persoana asta pe care o pui în frunte, contează foarte mult calităţile ei şi aşa mai departe. Dar contează mult mai mult ce facem noi, cu toţii. Problema nu este aşteptarea unui salvator, n-o să-şi găseşti salvarea nici în monarhie, nici în republică. Salvarea e ceva la care ar trebui să contribuim cu toţii, trebuie să devenim conştienţi că e nevoie să schimbăm România.

Cum s-au raportat de-a lungul istoriei românii la justiţie?

Cred că există o anumită tradiţie a unei anumite aproximaţii a unor reguli, care nu sunt neapărat respectate. Tentaţia asta de a ocoli mai curând resorturile legale, de a ocoli regulile, de a miza mult pe raporturi personale, asta ţine de tradiţie şi mai ales de lipsa unor structuri şi unor instituţii ferme. Asta este una dintre marile deosebiri dintre societatea românească şi societăţile europene.



Există o cauză pentru care nu găsim simţământul etic la popor?

Aici comunismul a stricat foarte, foarte mult. I-a făcut pe oameni să nu mai creadă în nimic, sau să creadă doar în modul cum se poate descurca fiecare pe cont propriu. A fost stimulat egoismul, individualismul şi, până la urmă, lipsa asta de simţ civic este iarăşi unul dintre lucrurile pe care românii trebuie să le îndrepte pentru ca să devenim o societate românească cu adevărat corectă şi funcţională.

Vorbiţi şi despre rolul Bisericii Ortodoxe, care acum are un rol important.

Asta e iarăşi o întârziere românească. Şi ca ceva care ţine de un specific românesc, de ţara care nu a intrat complet în modernitate, cred că normal ar fi să existe o separare netă între stat şi Biserica. Credinţa religioasă este o chestiune a fiecăruia, iar problemele politice sunt ale întregii societăţi şi sunt de alta natură decât cele religioase.

Mesajele despre ordodoxism sunt folosite şi în campania pentru prezidenţiale. Cât de potrivit vi se pare?

Nu văd de ce am fi mândri că suntem ortodocşi, cum nu văd de ce am fi mândri că suntem catolici sau protestanţi. Sau mândri că suntem români. Atunci şi elveţienii să fie mândri că sunt elveţieni, şi americanii să fie mândri că sunt americani. Cred că asta e o condiţie normală să fii român şi ortodox, să fii german şi protestant. Asta nu e niciun titlu de mândrie, nici de jenă, pur şi simplu e condiţia normală a fiecăruia, aparţinem unei comunităţi, avem o anumită religie.

Dar trebuie să o spui public şi să-i îndemni şi pe ceilalţi?

Bine, astea sunt chestiuni electorale, care devin uneori penibile şi ţin de insuficienţa dezvoltare democratică a societăţii româneşti.


CINE ESTE LUCIAN BOIA

Istoricul Lucian Boia s-a născut în Bucureşti, la 1 februarie 1944. Cărţile sale au fost traduse în mai multe limbi străine. Lucrarea cu cel mai mare impact în societatea românească este „Istorie şi mit în conştiinţa românească”, apărută în 1997, care a devenit un reper în redefinirea istoriei României. De asemenea, istoricul s-a preocupat de istoria Occidentului şi de isotria Franţei. Printre cele mai importante lucrări ale lui Lucian Boia apărute în limba română sunt: „Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune", „Două secole de mitologie naţională", „Sfârşitul lumii, o istorie fără sfârşit", „Occidentul. O interpretare istorică", „”Germanofilii”. elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial", „De ce e România altfel?", „Balcic.Micul paradis al României Mari", „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări”.

[Xtreme]

Romii îl susţin pe Ponta: "Ne-am săturat să primim mită un kilogram de zahăr sau o găleată"
LLLOOOLLL, vor si ei mai mult

http://www.antena3.ro/politica/romii-il-...70432.html

[Chere]

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/ind...id=3650587
Pt jurma ?

[Xtreme]

Romii îl susţin pe Ponta: "Ne-am săturat să primim mită un kilogram de zahăr sau o găleată"
LLLOOOLLL, vor si ei mai mult

http://www.antena3.ro/politica/romii-il-...70432.html

deci cam asta este diferenta, pe Ponta il sustin tiganii pe Johannis presedintele comisiei pentru afaceri externe al parlamentului european. Stiu, tiganii au drept de vot...

http://www.mediafax.ro/politic/elmar-bro...s-13408686

[I 929]

Hai să nu facem nişte comparaţii evident trase de păr, bazate pe jumătăţi de adevăruri. Elmar Brok este membru CDU, afiliat PPE. Iohannis (şi Antonescu) au dus PNL în PPE, acolo unde era deja PDL. Aşa se explică declaraţia respectivă. Membrii Partidului Socialist European vor declara că îl susţin pe Ponta, aşa cum, probabil membrii ALDE îl susţin pe Tăriceanu.

Cine dansa cu ţiganii la Costeşti şi a cui frate a promis intervenţia în instanţă pentru a-l scoate pe unul din liderii lor? Unde se află acum acel frate?

Niciun partid (cu excepţia unora ca Noua Dreaptă, vădit anti ţigani) nu va refuza o negociere cu liderii unor comunităţi omogene precum romii sau cine ştie ce culte religoase (în special neprotestante). Motivul este evident, atragerea de partea sa a unui electorat fidel liderului său de grup.

[Xtreme]

Hai să nu facem nişte comparaţii evident trase de păr, bazate pe jumătăţi de adevăruri.

Pai nu asta e stilul lui Ponta?
Ce partid e la putere in parlamentul european?
Ce treaba are Baselu cu asta?

[Kidu]

In mesajul precedent ii dau si eu dreptate lui Luci. Fiecare grupare politica europeana isi va sustine subsidiarele locale din fiecare tara pentru ca de aici vin voturi in Parlamentul European.

[cip_leo]

http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/ind...id=3650587
Pt jurma ?

care-i pt mine?

[Redpunk_one]

cip pt tine a fost parerea lui Lucian Boia . Azi , pictorul Stefan Ramniceanu :

http://www.gandul.info/politica/apelul-u...a-13389471

Pictorul Ştefan Râmniceanu a fost prins fără să vrea în vâltoarea campaniei electorale: cineva a postat sub numele său un comentariu pe pagina de Facebook a premierului Victor Ponta în care arăta dacă acesta va ajunge la Cotroceni, el va părăsi ţara. Pictorul a explicat pentru Gândul că acel comentariu nu-i aparţine, iar persoana care a scris i-a uzurpat numele în scopuri electorale. În acest context, Râmniceanu a explicat că nu are nicio apartenenţă politică şi a făcut un apel către toţi românii pe care îi îndeamnă "să voteze pentru binele ţării, indiferent de ce etichetă politică are o persoană".

Revenit în ţară pentru a vernisa o expoziţie – eveniment, după două decenii petrecute în Franţa, Ştefan Râmniceanu s-a trezit recent prins, fără să vrea, în vâltoarea campaniei. Zilele trecute, pe pagina de Facebook a premierului Victor Ponta, apărea un comentariu publicat aparent de artistul în vârstă de 60 de ani, care spunea că va părăsi România în cazul în care actualul prim ministru va ajunge preşedinte după alegerile electorale din noiembrie.

Postarea a fost una falsă, aşa cum Râmniceanu a precizat ulterior într-un interviu acordat în exclusivitate pentru gândul: „Această persoană mi-a uzurpat numele în scopuri electorale. (...) Eu nu am nicio apartenenţă politică în acest moment în România”, a subliniat el.


Totuşi, chiar dacă lucrurile s-au limpezit ulterior, situaţia în care a fost pus pe neaşteptate şi nevoia de a da explicaţii pentru ceva ce nu a făcut i-au lăsat lui Ştefan Râmniceanu un gust amar. „Acest lucru este cu totul şi cu totul nepotrivit şi nefiresc pentru o ţară civilizată. (...) Loviturile acestea josnice şi mârşave chiar mă dezgustă”, a spus artistul.

În pragul alegerilor electorale, artistul, care s-a stabilit în Franţa după ’89, regăseşte România într-o situaţie dezamăgitoare: „Prin orice mijloc azi trebuie să câştigi ceva”, observă el. Cei mai mulţi se gândesc să voteze gândindu-se în primul rând la confortul propriu şi mai apoi - sau poate chiar deloc - la binele întregii societăţi. Nepotismele, goana după avere şi "relaţii" sunt mult prea pregnante pentru societate în momentul de faţă, apreciază Râmniceanu.

Gândul a lansat în urmă cu o lună campania „VREAU PREŞEDINTE”, având ca obiectiv stimularea unei dezbateri politice şi electorale de substanţă. Prin candidaţii care s-au înscris pe platforma VREAU PREŞEDINTE şi dezbaterile video cu challengerii, am arătat nevoia de a asculta idei noi, idei care contează cu adevărat pentru electorat. Ţinta acestei campanii sunt, pe de-o parte, candidaţii reali la preşedinţie, care se pot inspira din aceste dezbateri extrem de importante pentru alegătorul obosit de scandal şi zgomot politic. Pe de altă parte, al doilea destinatar al campaniei este alegătorul, pe care îl îndemnăm să nu îşi risipească un drept atât de important precum votul şi să meargă, luna viitoare, în ambele tururi, la urne, pentru a contribui la alegerea viitorului lor preşedinte.

„Dacă îl duci pe domnul baron într-un muzeu, habar n-are de nimic!"

„Cred că electoratul are nevoie de o flexibilitate. Asta înseamnă modernitatea societăţii şi a electoratului. Care este dorinţa supremă? Ca ţara în care locuieşti să fie una respectată şi în care să se facă lucruri admirabile”, a comentat el.

„Aş dori pentru electoratul român să voteze pentru binele ţării, indiferent de ce etichetă politică are o persoană. Dacă pare aptă, în conştiinţa poporului, să dirijeze un lucru benefic, cu acea persoană trebuie votat, şi nu ţinând cont de bisericuţe, de relaţii, de cine pe cine pune în funcţie... (...) Dacă cei care până acum nu au făcut nimic au devenit baronii acestei ţări... Baroni, oameni care şi-au făcut averi inestimabile, dar care nu ştiu absolut nimic despre cultură. Dacă îl duci pe domnul baron într-un muzeu, habar n-are de nimic! Baroni... este dezgustător acest lucru! Se fac alegerile, iar aceşti baroni au mare greutate în balanţa electorală şi sunt foarte curtaţi, pentru că ei decid sute de mii de voturi”, a adăugat artistul.


Nici neparticiparea la vot nu este însă o soluţie. Ba dimpotrivă, crede Râmniceanu: o astfel de atitudine este extrem de dăunătoare şi „ascunde o formă de laşitate”.

„Sunt atât de dezamăgit, încât îi lasă să facă ce vrea. – Nu! Nu este corectă această atitudine, fiindcă atunci lucrurile devin imposibile pentru o democraţie. Părerea mea este că trebuie meditat profund, fiindcă este un act civic de foarte mare valoare şi însemnătate pentru viitorul unei ţări. Trebuie mers la vot şi votat, însă nu în funcţie de cine îţi e prieten, ci cu cel cu care, în contextul actual, se întrevede o şansă ca lucrurile să meargă mai bine”, a arătat el.

„Cei care nu merg să voteze consideră probabil că sancţionează clasa politică, care nu a făcut nimic pentru ţară. Dar neprezentarea la vot nu face decât să creeze bulevarde pentru cei care nu merită să conducă ţara. Aici este problema: de fapt, lipsa de atitudine face mai mult rău. Există în acest refuz şi un refuz de a acompania societatea, nu doar o dezamăgire personală, ci şi un fel de egoism, de laşitate: dar ce mă mai intersează pe mine? Mie îmi merge bine cu ăştia sau cu ăia şi cu asta basta. Lucrurile acestea nu au niciun fel de continuitate şi aspect pozitiv. Devenirea ţării se face cu toţi locuitorii ei. Adevăratul patriotism înseamnă să te gândeşti la confortul general”, a mai comentat Ştefan Râmniceanu.

Primul vot după Revoluţie: "Era o euforie generală"

Îşi aminteşte acum, cu un sentiment uşor amar, de momentul în care a pus prima dată ştampila pe hârtie, după Revoluţia din 1989. Asta pentru că pe cât de mult entuziasm a trăit la vremea respectivă, pe atât de puţine schimbări benefice pentru societatea românească vede acum.

„A fost un vot al încrederii, al speranţei. Cine nu avea speranţă în ’89? Era ceva excepţional, era o euforie generală. Nimeni nu-şi imagina că această euforie se va transforma în anumite stări şi realităţi incompatibile total cu actul de atunci şi entuziasmul acela”, a povestit acesta.

„În urmă cu 7-8 ani, eram mult mai optimist decât sunt acum. De când am plecat, am revenit de mai multe ori în România şi revin de fiecare dată pentru că iubesc această ţară... Dar, cu regret o spun, iubesc din ce în ce mai mult relieful ei, decât oamenii care o populează. (...) Mă uit azi la cei mai mulţi tineri şi sunt exasperat când văd că preocupările lor majore sunt automobilul pe care îl conduc, bijuteriile pe care le poartă, amanta... totul ca să demonstrezi cât de bine ai reuşit tu, nu ţara. Nu are importanţă că dincolo de gardul tău e urât, ci că tu eşti văzut bine. Nu spun că doar în România se întâmplă asta, peste tot în lume există un soi de decadenţă, dar este de aşteptat ca tinerii să aibă o participare mult mai acută şi mai intensă la devenirea ţării. Nu se va schimba nimic dacă generaţiile tinere nu va avea o atitudine constructivă. Eu cred în generaţia tânără, dar ea trebuie să fie educată”, a adăugat el în cele din urmă.

[cip_leo]

multumesc. da, 99% de acord cu parerile lui Boia de acum sau altele.
PS. Votati Szilagy!

[Redpunk_one]

Excelent editorialul. Fara cuvinte. Si daca nu as fi fost un convins sustinator al luptei prin vot, as fi devenit unul de azi incepand. De citit si recitit. Genial.

http://www.gandul.info/puterea-gandului/...i-13415693

Sunt cetăţeanul cu numărul 225.891 din anul în care m-am născut, un an în care, ca de multe ori şi azi, femeile se aliniau pe paturi de spital numerotate şi mâncate de rugină să-şi aducă pe lume copiii.

Am fost, pe rând, un număr matricol, apoi „19” din catalog, când profesorul Popescu, evitând să-şi facă loc în memorie pentru indivizi, printre Legea lui Ohm şi ecuaţiile mişcării, ne striga impersonal, după număr.

Am, sigur, un număr într-un Excel al unor inşi fără chip care ştiu despre mine, scotocind prin tot ce tastez zi de zi, ce iubesc, ce detest.

Sunt contribuabilul cu numărul 3.213.712 care donează fără voie, lună de lună, pentru campaniile lor electorale, pentru licenţele lor supraevaluate, pentru retrocedări îndreptăţite de şpăgi.

Voi fi, în fine, din nou, votantul cu numărul „n”. Unul oarecare, numărat ipotetic la sediul vreunui partid între „simpatizanţi”. Oamenilor cu statisticile nu le pasă că nu sunt simpatizantul, ci antipatizantul lor. Ei doar mă numără. „La categoria de vârstă 18-55 de ani, X câştigă detaşat. La peste 55 de ani, 80% se duc cu Y”. Mă sperie fiecare din cei 80% ai generaţiei lor; nu pricep prin ce lentile difuze văd ei lumea care mie mi se pare limpede tocmai pe dos. Nu-i condamn, dar dacă hoarda ţine să-şi ia gâtul, să trăiască în fals şi să se iluzioneze că şi-a recăpătat liniştea punându-şi în frunte un impostor, nu vreau s-o urmez.

I-aş aminti atât: e, în „Ciuma”, o frază care, odată găsită, nu mai poate fi nici uitată, nici trecută cu vederea: „O cale la îndemnâna oricui de a face cunoştintă cu un oraş este să încerci să afli cum se munceşte în el, cum se iubeşte şi cum se moare”. Mă uit în jur. Toţi cei pe care îi ştiu muncesc infinit mai mult decât în urmă cu doi sau trei ani, câştigând mai puţin şi sfârşind istoviţi, sub o greutate nevăzută. De iubit, se iubeşte tăcut şi stingher. De murit, în schimb, se moare trist ori nedemn. Din nepăsare, ca în avionul prăbuşit pe 20 ianuarie în Apuseni. Din neglijenţă, ca dăunăzi în spitalul din Huşi, în care nu medicul care a administrat unui copil alergic antibioticul fatal e sancţionat, ci infirmiera care i-a permis bunicului să-şi ducă în braţe nepoata spre morgă. Din ghinion. Ca trecătorii oarecare, măturaţi, pe drumuri prost semnalizate, de beizadele urcate de la majorat în jeep.

Înainte să-şi termine cartea, Camus îl ridică pe Bernard Rieux deasupra tuturor personajelor sale cu o singură frază: „Doctorul Rieux s-a hotărât să redacteze această povestire ca să nu facă parte dintre cei care tac”. Mă uit în jur şi nu vreau să fiu printre cei care tac.

Sunt, pentru toţi cei care îmi cer curtenitor azi votul, numai un număr. Sunt cetăţeanul cu numărul 225.891 din anul naşterii mele şi votul meu va sfârşi, o ştiu, la fundul unui sac, într-o secţie de votare din Berceni sub un morman de hârtii cu ştampile puse la întâmplare de mii de televotanţi. Mulţi îmi vor spune că votul meu va schimba lumea. N-o va schimba. Că va opri furtul de bani sau de păduri. Nu o va face. Calculat şi rece, va anula însă un altul neinformat, manipulat sau cumpărat.

Alegerile nu sunt, n-au fost niciodată în ultimii ani, o confruntare de idei, ci doar una numerică. În care fie eşti, fie te numeri asumat printre cei care tac, complice la impostură. În care te aşezi benevol ori între cei care iubind discret şi muncind peste puteri s-au săturat să se tot moară în jurul lor din ghinion, ori între milioanele de umbre de după care râd, ca în păduri întunecate, ochi de lupi hulpavi, întăriţi

[Xtreme]

Scuzele de rigoare ale lui Iohannis:
http://www.youtube.com/watch?v=nexSVX9JV20#t=128

Intradevar a fost o iesire nervoasa neinspirata. Intradevar ar trebuii sa se consilieze mai bine la capitolul retorica si ca profesor sa-si faca temele