Alegeri prezidentiale 2014 - turul II

[Kidu]

Citind parerea lu' Galu nu pot decat sa rad cu hohote. Doamne ce penibil!
Luci, fii serios domne': neamtu' a castigat in primul rand pe mana lui insa asa e cand nu vezi padurea de copaci.

[Redpunk_one]

Un interviu publicat aseara dupa ce votul se incheiase :


http://www.zf.ro/eveniment/ce-planuri-ar...f-13572764

Ce planuri are noul preşedinte al României. Cum a răspuns Klaus Iohannis la cele 20 de întrebări adresate de ZF


1. Veti mentine cota unica la 16%?

În mod clar sunt susţinătorul ferm al menţinerii cotei unice. Şi nu doar atât. La aceste alegeri prezidenţiale se dă şi o bătălie pentru cota unică de 16%. Introducerea ei a fost o măsură care a schimbat semnificativ mersul economiei româneşti, poate cea mai importantă în acest sens în ultimele decenii. Dar în condiţiile în care PSD va avea toate instrumentele puterii este limpede că va merge spre o cotă progresivă de impozitare.

Am văzut şi chiar am fost surpins că şi domnul Tăriceanu s-a arătat dispus să renunţe la cota unică. Mă întreb cum va explica dânsul electoratului său, celor care l-au susţinut poate tocmai pentru că au crezut în cota unică, abandoarea acesteia şi cum se va face purtătorul de cuvânt al creşterilor de taxe pentru domnul Victor Ponta.

În perioada 2013 -2014 premierul Ponta a încercat de 6 ori să facă schimbări majore în fiscalitate, dar PNL s-a opus inclusiv cu ameninţarea de a ieşi de la guvernare.


Pe fond, sunt din ce în ce mai îngrijorat de perspectivele economice ale anului 2015. Victor Ponta a cheltuit foarte mulţi bani publici în această campanie şi a făcut promisiuni pentru anul viitor la fel de multe. Nu ne-a spus însă de unde ia banii. Iar faptul că refuză să vină cu un buget este şi ilegal şi periculos pentru economie. La cum arată lucrurile azi, în 2015 ne aşteaptă creşteri de taxe şi impozite. Nu o spun eu, ci este avertismentul Comisiei Europene.

Eu cred că România are nevoie de relaxare fiscală şi de un ansamblu de măsuri economice care să redinamizeze economia, să încurajeze investitorii, să ofere un cadru predictibil şi stabil.

În acest sens nu este necesară doar menţinerea competitivităţii fiscale la nivel de cotă unică, dar este necesară şi reducerea TVA-ului la 19% (22 de alte ţări europene au un TVA mai mic decât România) şi simplificarea sistemului fiscal. Timpul pierdut de cetăţeni şi companii pentru a satisface sarcinile fiscale este printre cele mai mari din lume.

2. Veţi majora salariile profesorilor si ale medicilor?

Klaus Iohannis:

Cu siguranţă îmi doresc acest lucru şi vreau să construim o Românie prosperă, în care performanţa este răsplătită, iar prioritatea pentru educaţie şi sănătate se reflectă şi într-o creştere a finanţării şi a salariilor în domeniu.

În primul rând este însă nevoie de o schimbare de sistem şi de abordare. Trebuie regândit sistemul de salarizare, şi în ceea ce îi priveşte pe medici şi personalul medical şi în ceea ce îi priveşte pe profesori. Va trebui să avem o dezbatere dacă folosim aceeaşi grilă de salarizare unică şi pentru medici şi pentru profesori şi pentru funcţionarii din aparatul de stat sau construim sisteme diferite, care în cazul medicilor şi profesorilor să ţină cont de specificul acestor activităţi şi să încurajeze performanţa.

Aici avem nevoie de soluţii mai curajoase un pic, nu doar de promisiuni că vor creşte salariile şi mai ales nu doar de promisiuni în campanie electorală. În aceste două sisteme este nevoie de un anumit tip de flexibilitate, în funcţie de performanţă. De pildă, am putea găsi o modalitate de a stimula un profesor care are olimpici internaţionali şi un procent mare de promovabilitate la bacalaureat în raport cu unul care nu are nici una nici alta. În cazul medicilor, sunt criterii care pot fi găsite: cantitatea şi calitatea actului profesional, dacă este solicitat la un număr de operaţii mai dificile, dacă are un prestigiu profesional recunoscut.

Menţinerea egalitarismului în aceste sisteme nu poate încuraja performanţa, dar pe aceste teme este o dezbatere de organizat. Nu preşedintele decide politicile, dar eu ca preşedinte voi iniţia şi media aceste dezbateri.

Este umilitoare promisiunea aruncata in campanie de catre Premierul Ponta de a creste cu doar 100 de lei brut salariul medicilor incepand cu 1 ianuarie 2015. Este ca pe vremea lui Ceauşescu, mai dăm ceva, nu de această atitudine au nevoie medicii şi profesorii.

3. Veti schimba Constitutia pentru a da puteri mai mari presedintelui?

Klaus Iohannis:

Voi cere reluarea procesului de revizuire a Constituţiei, de modernizare a ei, nu pentru a da puteri mai mari preşedintelui, ci pentru a clarifica nişte aspecte.

În primul rând, doresc deschiderea subiectului cu privire la imunitatea celor aleşi în funcţii de demnitate publică. Am afirmat că doresc să renunţ la imunitate. Nu cred că Preşedintele trebuie să se bucure de o imunitate specială. Această regulă trebuie discutată şi pentru parlamentari, ei trebuie protejaţi exclusiv în ceea ce priveşte opiniile şi declaraţiile politice, nu cercetarea penală.

În raport cu atribuţiile preşedintelui, nu cred că litera Constituţiei este problema, ci respectarea spiritului ei. Am spus şi repet: eu vreau să conectez Preşedintele României cu spiritul Constituţiei. Preşedintele trebuie să medieze conflictele între puterile statului, dar mai ales conflictele dintre stat şi cetăţeni. Prin rolul său constituţional şi simbolic, Preşedintele trebuie să fie un etalon de seriozitate, responsabilitate şi conduită publică.

4. Veti face un centru unic de achizitii pentru industria serviciilor IT&C?

Klaus Iohannis:

Domeniul IT&C este un domeniu strategic pentru economia României, printre puţinele unde avem performanţă. Totuşi, am văzut în ultima perioadă că pericolul corupţiei la cel mai înalt nivel pândeşte peste tot. Dosarele de corupţie care au apărut în ultima vreme,în care sunt implicate firme mari din domeniu şi nume grele din politică arată că este necesară o modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice.

Soluţiile, însă pot fi mai multe, nu doar realizarea unui centru unic de achiziţii pentru industria serviciilor IT&C. Trebuie să fim atenţi să nu transformăm fără să vrem o soluţie într-o problemă.

5. Veti majora pensiile?

Klaus Iohannis:

Tema aceasta a fost foarte sensibilă în această campanie, din cauza minciunilor grosolane şi a fluturaşilor otrăviţi pe care PSD i-a răspândit prin ţară. Au speriat din raţiuni electorale pensionarii minţind că eu voi tăia pensiile. Mi se pare inadmisibil să te foloseşti de necazul oamenilor şi de problemele lor în felul acesta în campanie.

Eu nu numai că nu voi tăia pensii, ci proiectul meu pentru România va face posibil un nivel de prosperitate şi dezvoltare care să permită creşteri de pensii.Voi fi garantul că drepturile pensionarilor sunt respectate şi că incompetenţa guvernanţilor nu se răsfrânge asupra lor.

Cresterea sustenabila a pensiilor va fi posibila prin dezvoltarea economiei si prin regandirea sistemului de pensii.Este important de mentionat ca venitul disponibil al pensionarilor a scazut in ultimii 2 ani prin impactul pe care l-au avut cresterile de taxe si impozite.

6. Ce program de privatizari listari la bursa de la Bucuresti aveti?

Klaus Iohannis:

Bursa este un barometru sensibil al economiei. Arată starea de sănătate a marilor afaceri. Cred că trebuie investit în Bursă pentru a deveni competitivă la nivel regional. Pierdem mult în faţa burselor din Polonia, Ungaria, Cehia. Trebuie să fim mai dinamici şi să avem mai mult curaj pentru a accepta piaţa de capital ca actor esenţial în economia românească, nu doar ca slogan, ci ca o realitate.

Însă preşedintele nu poate să aibă un program al său de privatizări pentru economia românească. Cine spune că va privatiza cutare sau cutare întreprindere, de fapt confundă atribuţiile preşedintelui cu cele ale guvernului. Însă, ca viziune economică, susţin o abordare fermă de deschidere către piaţă, către capitalul privat, străin şi românesc, atât cât este el.

Deocamdată, remarcăm eşecurile majore pe care actualul guvern le-a înregistrat în materie de privatizări. Cazul Oltchim a fost mai degrabă un joc politic decât o politică de privatizare, un joc nefast pentru miile de familii care depind de soarta combinatului. Apoi, privatizarea CFR Marfă a arătat, de asemenea, incapacitatea guvernului de a şi face ceea ce pretinde că vrea.

Este clar că economia noastră suferă din lipsă de disciplină financiară şi guvernanţă corporatistă. De exemplu, sectorul companiilor de stat avea în 2013 arierate de peste 3,5% din PIB, iar datoriile restante către bugetul general consolidat erau peste 11 miliarde lei în decembrie 2013. De aici ar trebui început, prin introducerea de rigoare şi disciplină, inclusiv prin privatizare, în sectorul întreprinderilor de stat.

Nu se pot instraina active ale statului roman pana cand nu se realizeaza o restructurare prealabila si o evaluare profesionistă.

7. In ce tara veti face prima vizita in calitate de presedinte?

Klaus Iohannis:

În primul rând trebuie să vedem dacă există un calendar de deplasări care ţin de angajamentele externe ale României şi care trebuie onorat. Dar cred că prima destinaţie trebuie să fie Bruxelles, pentru că România este membru al Uniunii Europene.

A doua destinaţie va fi în mod cert Chişinăul.

8. Cum veti sustine initiativele antreprenoriale si afacerile mici de familie?

Klaus Iohannis:

Prin reduceri de taxe, inclusiv TVA, prin eliminarea unor dări deja existente şi o legislaţie mai permisivă pentru înfiinţarea companiilor, PFA-urilor şi a PFI-urilor.

Totodată, sunt foarte mulţi bani europeni care pot fi investiţi în proiecte naţionale şi locale în domeniul antreprenoriatului. Evident, nu au fost şi nici nu sunt folosiţi aceşti bani.

Eu cred că în mediul rural trebuie să gândim o strategie serioasă şi inteligentă de promovare a antreprenoriatului, în special în domeniile turism, agricultură şi produse bio.

Aşa cum a publicat, de altfel, chiar Ziarul Financiar, pe primele 3 trimestre din 2014, înfiinţarea de firme se situează la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani. Pe primele 3 trimestre din 2014 s-au înregistrat doar 79 de mii de societăţii, comparativcuaceeaşiperioadădin 2013 cânds-auînregistrat peste 100 de mii. Aşadar, niciînprivinţaantreprenoriatuluiperspectivele nu sunttocmaifericite.

9. Cand vor comunica bazele de date ale institutiilor pentru scaderea birocratiei?

Klaus Iohannis:

Aceasta este o chestiune care ţine de organizarea guvernamentală, nu de rolul preşedintelui. Eu pot doar să vă spun că îmi doresc ca în ţara mea, indiferent dacă vorbim de un om de afaceri, bugetar, pensionar, să poţi primi informaţii complete şi eficiente de la orice instituţie publică. Nu este normal ca un om să se plimbe prin şapte birouri şi pe la trei adrese diferite ca să rezolve o problemă administrativă măruntă. Această situaţie nu mai ţine de chestiuni tehnice sau politice, ci de respectul faţă de cetăţeni.

10. Cand veti confisca toate averile ilegale, iar ANAF va deveni noul DNA?

Klaus Iohannis:

Nu aş amesteca lucrurile aici. ANAF nu va fi niciodată noul DNA. Face parte din puterea executivă şi nu este o autoritate în cadrul puterii judecătoreşti.

Totuşi, ce îmi doresc eu este ca ANAF să fie scos de sub influenţa politică a unui partid sau altul, a unui politician sau altul, în funcţie de cine ajunge la putere.

ANAF are o misiune foarte grea şi doar un ANAF necontrolat politic poate să o realizeze: să distrugă fenomenul de evaziune fiscală din România, prin care bugetul de stat pierde enorm, bani pe care i-ar fi putut utiliza pentru a mări venituri şi a face investiţii în viitorul nostru.

După datele oficiale, evaziunea fiscală se ridică la peste 16% din PIB, ceea ce înseamnă peste 100 miliarde lei. Dacă în următorii 1-2 ani s-ar putea anihila marea evaziune fiscală, care afectează domenii şi pieţe binecunoscute, atunci bugetul va avea bani si pentru reducerea impozitelor, dar şi pentru finantarea decentă a sistemelor publice.

În ceea ce priveşte confiscarea averilor ilegale, este bine că avem o Lege care reglementează confiscarea extinsă a averilor pentru anumite infracţiuni. Acum e o problemă de aplicare a legii, să vedem că ea produce efecte cu adevărat.

11. Veti face un audit al privatizarilor in Romania?

Klaus Iohannis:

Nu este atributul meu ca Preşedinte şi nici nu am instrumente pentru a face acest lucru. Pot însă solicita Guvernului şi Parlamentului să demareze un asemenea proces, cu insistenţă asupra verificării respectării condiţiilor de post-privatizare. Acolo sunt, din punctul meu de vedere, principalele probleme.

12. Ce planuri aveti pentru „repatrierea“ romanilor care au plecat la munca in strainatate?

Klaus Iohannis:

România pe care vreau eu s-o construiesc este o Românie a prosperităţii şi respectului, care oferă oportunităţi şi şanse de viitor. Atunci când economia României va fi una dinamică, care stimulează iniţiativa pentru a crea locuri de muncă, românii nu vor mai fi nevoiţi să plece în străinătate din lipsă de opţiuni. Semnalul cel mai puternic pe care îl putem da românilor plecaţi în afară este acela că lucrurile începe să se facă bine şi în România. Dar pentru aceasta este nevoie de o schimbare totală de abordare, de o schimbare a modului în care s-a făcut politică şi s-a guvernat în această ţară.

13. Cum veti incuraja natalitatea astfel incat Romania sa aiba un spor natural pozitiv?

Klaus Iohannis:

În programul meu, România lucrului bine făcut, am abordat în mod special problema demografică, pe care cu toţii o cunoaştem, dar în legătură cu care nu a existat niciodată o dezbatere serioasă din care să rezulte soluţii. Sunt state în lume, Franţa de exemplu, care s-au confruntat cu această problemă şi printr-un efort constant şi prin politici pe termen lung au reuşit să o rezolve. Aşadar, cred că este nevoie de un complex de politici care ţin de educaţie, de sănătate, de zona socială, dar şi politici economice prin care să răspundem acestei provocări. Avem nevoie de o economie competitivă, de o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei, de o educaţie care să ofere şanse de viitor, de un sistem de pensii sustenabil dacă vrem să răspundem eficient acestei provocări. Până la urmă depopularea României pe termen lung ar fi eşecul nostru ca ţară.

Există, sigur, şi măsuri concrete pe care le-am propus în programul meu şi pe care le voi supune dezbaterii publice, cu toţi actorii politici şi sociali. Mă refer, spre exemplu, la creşterea accesului la servicii de grădiniţă şi creşă, la creionarea unui sistem de deduceri personale pentru cei care realizează venituri în mod legal şi au copii în îngrijire, la o politică centrată pe copil şi pe viitorul lui, nu pe copil ca subiect de asistenţă socială.

14. Veti mentine reducerea CAS cu 5% la angajator? Daca da, cum veti acoperi deficitul bugetar creat in 2015?

Klaus Iohannis:

Reducerea CAS a fost una dintre măsurile fiscale pe care PNL le-a susţinut şi când s-a aflat la guvernare. PSD nu a dorit în mod real introducerea acestei măsuri, care putea fi pregătită încă din 2013. Dar a recurs la ea mai degrabă ca la o măsură electorală.

Problema este însă că în acest moment guvernul nu are nici măcar un draft de buget, nu ştim ce se va întâmpla cu această măsură, dacă ea va putea fi menţinută sau nu şi care este gândirea guvernului pentru 2015.

15. Ce masuri aveti pentru modernizarea mediului rural?

Klaus Iohannis:

Agricultura poate deveni un reper într-o Românie a lucrului bine făcut şi un motor de creştere economică. Pentru a ajunge aici trebuie să pornim de la a conştientiza potenţialul şi a face ca agricultorul, fermierul român să devină un pion important în arhitectura economiei româneşti.

Eu văd modernizarea agriculturii româneşti legată de mai multe direcţii. Una dintre ele este rezolvarea durabilă a problemei proprietăţii, consolidarea regimului de proprietate funciară. Aceasta presupune şi un cadru legislativ care să reglementeze piaţa funciară într-o formă coerentă, unitară şi simplificată, înseamnă şi finalizarea lucrărilor de cadastru. Un alt aspect esenţial îl reprezintă atragerea de investiţii. Cred că trebuiem să găsim soluţii pentru a sprijini, prin toate tipurile de instrumente – fiscale, legislative, financiare – atragerea de investiţii majore în agricultură, căci competitivitatea agriculturii trebuie să se bazeze pe capitalizare şi acces facil al agricultorilor la finanţare. Trebuie să ne uităm, de asemenea, la dezvoltarea unui sistem modern de irigaţii. Iar în această privinţă, este absolut necesară modernizarea infrastructurii de irigaţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020.

La nivel european, avem nevoie să apărăm şi să promovăm interesele agriculturii româneşti. România poate deveni numărul 1 în UE în privinţa agriculturii ecologice. Acesta poate fi un obiectiv de ţară pe care să ni-l asumăm.

16. Ce autostrada veti sustine si in ce an o veti termina?

Klaus Iohannis:

Pot să susţin ideea unei autostrăzi, dar nu eu ca preşedinte încep sau termin o autostradă. Ca Preşedinte voi spune însă că povestea autostrăzilor în România tinde să devină o ruşine naţională. Este inadmisibil să avem mii de kilometri pe hârtie şi promisiuni peste promisiuni, idei peste idei şi aproape nimic în practică. Voi cere Guvernului şi partidelor politice să creeze un acord în jurul acestei teme. Până la urmă nu putem să o luăm de la capăt cu fiecare guvernare.

Noi trebuie să ne racordăm la marile culoare europene, să legăm toate regiunile României între ele şi mai departe cu Europa şi să folosim oportunităţile de finanţare europeană.

17. Ce faceti pentru a curata sectorul public de incompetenti?

Klaus Iohannis:

În primul rând trebuie o legislaţie clară, criterii de promovare clară şi o delimitare limpede între ceea ce înseamnă funcţia publică şi funcţia numită politic. Trebuie să punem capăt ipocriziei din administraţie, unde se intră pe bază de carnet politic de partid după care se invocă aşa-zisul profesionalism.

18. Ce veti face pentru a imbunatati rata de promovare la bacalaureat?

Klaus Iohannis:

În momentul de faţă, avem câţiva indicatori care arată că sistemul nostru educaţional este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui învăţământ preuniversitar fundamental greşit structurat, care lasă fără direcţie jumătate dintr-o generaţie. Creşterea calităţii şi performanţei unui sistem educaţional presupune, pe de-o parte, o motivaţie imediată şi, pe de altă parte, o perspectivă îndelungată, pornind de la un obiectiv.

Este nevoie de o schimbare de filozofie. Etapa preuniversitară trebuie să devină suficient de consistentă, dar nu bazată exclusiv pe acumulare de informaţii, ci pe o formulă care să îmbine în mod creativ teoria cu practica şi care oferă opţiuni diferite de ieşire în funcţie de abilităţi şi competenţe.

19. Cum opriti dezastrul din sistemul public de sanatate?

Klaus Iohannis:

Atunci când vine vorba despre marile sisteme publice, despre sănătate şi educaţie, trebuie să ne aşezăm la masa dialogului şi să cădem de acord cum vrem să arate acestea şi unde vrem să ajungem, trebuie să venim cu o viziune pe termen lung. Sănătatea va fi una dintre priorităţile mandatului meu. Eu ca preşedinte nu vin să impun o anumită politică, dar am o responsabilitate în raport cu chestiunile de sănătate publică şi voi fi iniţiatorul şi mediatorul unei dezbateri despre sănătate ca investiţie în viitor.

Eu cred că sectorul sanitar are nevoie de o creştere a finanţării în primul rând. Iar pentru acest lucru este nevoie de un consens politic. Dacă vă uitaţi la ţările europene, chiar la unele vecine, există o legătură directă între gradul de dezvoltare al unei ţări şi investiţia în sănătate şi modul în care privesc sistemul sanitar. Acesta ar fi un pas esenţial, dar nu este suficient de unul singur. Trebuie să decidem împreună nu doar să alocăm mai mulţi bani, ci în ce anume investim - de exemplu investim în prevenţie, investim în dotări, investim în modernizarea spitalelor, în creşteri de venituri. Toate acestea sunt importante. Şi în fine, creşterea finanţării trebuie însoţită şi de mecanisme de management, de control şi sancţiune mai riguroase pentru a ne asigura că banii publici sunt cheltuiţi eficient în serviciul pacientului. Altfel „pacientul în centrul sistemului” rămâne doar o teorie frumoasă. Eu vreau ca ea să devină realitate.

20. Ce aveti de gand cu Republica Moldova?

Klaus Iohannis:

Eu cred că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să fie o prioritate naţională. Am vorbit în programul meu chiar de nevoia unui „nou Snagov”, adică a unui cadru consensual în care trebuie asumată tema Republicii Moldova.

Între cele două state există o relaţie specială, dată de comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie. Este o relaţie unică la nivel european. În raport cu Republica Moldova există două teme – integrarea europeană şi reunificarea. Cele două nu trebuie contrapuse, dimpotrivă. Prioritatea numărul unu este sprijinirea Moldovei pentru integrarea în Uniunea Europeană. Iar în ce priveşte reunificarea, aceasta este o alternativă pe care doar Bucureştiul o poate oferi şi Chişinăul o poate accepta. Dacă cetăţenii Republicii Moldova doresc reunificarea, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este în esenţă consecinţa ultimă a relaţiei speciale dintre cele două state


http://www.mediafax.ro/politic/cine-este...i-13577179

[Kidu]

Priviti si luati exemplu:

http://www.romaniatv.net/sotia-lui-iohan...84336.html

[cip_leo]

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-18581...-ponta.htm
http://www.biziday.ro/2014/11/17/de-acor...es-corect/
cine crede altceva e mai prost ca astia:
http://www.aradon.ro/gianina-pistru-a-fo...ta/1479020

[Redpunk_one]

http://www.gandul.info/puterea-gandului/...v-13582643

Premierul fixativ





Bastoane la Torino. Guvernul Ponta rezistă! Gaze lacrimogene la Paris. Guvernul Ponta rezistă! Furtunuri cu apă…


Victor Ponta, 3 noiembrie: ”Am spus clar azi: ministrul de Externe, secretarii de stat, ambasadorii, pe 16 noiembrie, la ora 21.00, dacă există un singur român care nu votează în diaspora, pleacă toţi!”.

Victor Ponta, 17 noiembrie, ora 15.30: ”O sa încerc să salvez prestigiul MAE, o instituţie fundamentală a statului român. Domnul Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ce putea să facă, nu a venit ca să rămână ministru de Externe, ci a încercat să ajute pe ultima sută de metri”.

[Xtreme]

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-18581...-ponta.htm
http://www.biziday.ro/2014/11/17/de-acor...es-corect/
cine crede altceva e mai prost ca astia:
http://www.aradon.ro/gianina-pistru-a-fo...ta/1479020

credeam ca ai o parere... da na
1996: Emil Constantinescu (CDR) Turul 1: 3.569.941 (28.22%) Turul 2: 7.057.906 (54,41%)
2000: Ion Iliescu (PDSR) Turul 1: 4.076.273 (36,35%) Turul 2: 6.696.623 (66,83%)
2004: Traian Băsescu Turul 1: 3.545.236 (33,92%) Turul 2: 5,126,894 (51,23%)
2009: Traian Băsescu Turul 1: 3.153.640 (32,44%) Turul 2: 5.277.068 (50,33)

O fi un simbure de adevar in ceea ce insinuezi, dar totusi e normal, NU?
Si unde mai pui ca a fost defapt si un vot contra intregului sistem, sistem ce nu il reprezinta pe Johannis...
Atunci mai sunt care au speranta de mai bine alaturi de un neamt si imaginea si eventual oportunitatile pe care le va avea pe plan international... si altele

Oportunistii demagogi de la UDMR au si ei o problema... fundamentala. S-a intors poporul contra ei si ei inca nu au sesizat:

Kelemen Hunor: In probleme privind minoritatile nationale, UDMR nu are multe sperante fata de Iohannis

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-1859...hannis.htm

Si asta in conditiile in care in Covasna si Harghita Johannis a castigat cu aproape 80%.

Si inca un articol destul de comic, cel putin la punctul 6 ma pufnit rasul:
10 mituri distruse de victoria lui Iohannis
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-18591...hannis.htm

[Redpunk_one]

Gata. A trecut Revelionul . La treaba !


http://www.gandul.info/puterea-gandului/...s-13579498

După o răsturnare de scor şi o mobilizare la urne a românilor cum eu unul nu am mai văzut şi nu le-am crezut posibile în ţara aceasta înăcrită, apatizată şi refugiată din calea propriei existenţe, am un sentiment ciudat. Simt că ieri a fost Revelionul, dar astăzi e întâi ianuarie şi îmi vine să încep cu apă rece calea spre trezie. Puterea e în aceleaşi mâini ca şi până acum, s-a schimbat doar un personaj.

Dragă Victor,

Probabil eşti năuc şi în jurul tău simţi, poate chiar vezi deja, cum băieţii îşi ascut mustăcind cuţitele acelea mari, mai abitir ca şaormarii profesionişti sâmbătă noaptea. Nu înţelegi cum, de ce şi cine. Dacă ai fi fost mai atent la lecţia de istorie şi la mentorul dumitale, Adrian Năstase, dincolo de aura sa de paşă, ai fi reţinut că, dincolo de un punct al aroganţei bazate pe nimic, al călcării în picioare a celor care nu gândesc ca tine, al minciunii aruncate nonşalant în faţă, începe fierberea. Şi clocotul ei îţi azvârle mămăliga fix peste zâmbetul acela insultător, zeflemitor faţă de toţi şi de toate.

Înţelege că vremea propagandei de tip neocomunist, prin care ţii puterea în mână de fier, mai funcţionează doar în Rusia, şi asta pentru că acolo chiar există o mână de fier, a lui Putin, nu o lăbuţă pufoasă, ca în România. Alegerile nu se mai câştigă cu televizorul (sau cu televizoarele, la câte organe de media ai în slujbă), ca pe vremea întâistătătorului Iliescu, ba nici chiar cu Facebook-ul, aşa cum propovăduiesc noii apostoli ai social media, zilele acestea. Oricâtă minciună, oricâte falsuri şi dezinformări ar curge, ele se năruiesc când faci o greşeală fatală.

Tu ai făcut-o. Ai călcat în picioare un drept pe care românii au ajuns, cine-ar fi crezut, să-l pună pe picior de egalitate cu mâncarea şi salariile. Dreptul la vot şi cel la demnitate.

Înţelege, tu şi partidul tău, că din 2012 paradigma s-a schimbat. Românii au învăţat să iasă în stradă, cât de puţini or fi ei cei cu acest resort, atunci când ceva îi scandalizează, când îi calci prea tare pe bătătură. Traian Băsescu şi-a luat-o peste bot din stradă, în 2012, când cu Raed Arafat, un fel de brand de ţară la vremea respectivă, asta după ce guvernul său marionetă a tăiat pe nepusă masă pensiile şi salariile. Tu însuţi ţi-ai luat-o peste nas din stradă, în 2013, când ai încercat să treci pe şest aurul de la Roşia Montană în administrarea total dubioasă, unii ar spune chiar periculoasă, a unei firme cu trecut incert, apoi tot fără prea multe explicaţii să înfigi sonda americană în bătătura ţăranului moldav. Târziu, ameţit, ca un adolescent plin de ifose şi pretenţii, civilizaţia protestului s-a deşteptat şi în România, chiar sub nasul tău. Dar nu, e clar, istoria nu este punctul tău forte sau poate că ai impresia, nu ne-ar mira, că eşti mai presus de ea.

Te-ai agăţat ca înecatul de pai de ţinerea sub bocanc a diasporei, cu orice preţ, de frică. E de înţeles, în 2009, colegului dumitale Geoană de-acolo i s-a tras, dincolo de inepta sa vizită nocturnă la „spa”. Totuşi, preţul a fost prea mare. Oricum pierdeai diaspora, orice ai fi făcut, pentru că românii ăia nu de bine ce le-a fost în România au plecat. Statistic, ei nu votează cu tine şi cu stânga. Îngrădindu-i, înjosindu-i, ridicând din umeri zâmbăreţ în faţa lor, ţi-ai tras însă singur preşul de sub picioare aici, în ţară. Pentru că românii aceia nu s-au rupt de ţară, iar energia lor vibrantă s-a transmis până aici.

Dragă Victor, în fine, nu mai poţi fi premier. Trebuie să recunoşti că ar fi penibil.

Dragă Klaus,

Uită-te bine în oglindă şi repetă ca de pe prompter: nu tu ai câştigat alegerile. Le-a pierdut Victor, le-au câştigat românii pentru tine. Eşti poate primul preşedinte al României care a ajuns în cea mai înaltă funcţie în stat aproape parcă împotriva voinţei sale, dus de valul de furie al votanţilor împotriva contracandidatului său. Nu a reuşit asta nici chiar Băsescu în epoca Năstase. Eşti primul preşedinte al României care parcă nu şi-a dorit, căruia i-a fost cam egal între Cotroceni şi Podul Minciunilor.

Eşti primul preşedinte al României, în afară, desigur, de Ion Iliescu, căruia îi trage glonţul de argint altcineva: strada, votanţii.

Înţelege că dacă vei conduce ţara aşa cum te-ai prezentat în public în campanie, nu va fi bine, oricâtă spoială nemţească şi alură de spirit civilizat şi reţinut i-ai da. Învaţă să-i asculţi pe cei din jurul tău şi dacă poţi, înconjoară-te de oameni mai deştepţi ca tine. Nu căuta lachei supuşi, nu proceda ca Victor.

Înţelege că, dincolo de campanie, o ţară se conduce cu cifre, statistici, legi şi reacţii rapide. Deprinde-le. Tăcerea e de aur, reţinerea şi chibzuinţa sunt nobile, dar nu la Cotroceni. Nu când orice derapaj economic ne poate azvârli în jos, nu când la câteva sute de kilometri de noi Rusia se joacă cu tancurile pe hartă, nu când ai un Parlament şi un Guvern care ţin în şah statul de drept şi economia.

Dragă Klaus, lumea are aşteptări mari de la tine. Nu se ştie care sunt, pentru că nici tu nu ai creat vreo aşteptare, însă toată energia aceasta transpusă în urne trebuie să conteze la ceva. Fă-o să conteze.

[Kidu]

Autorul cam exagereaza. Iohannis nu este un prost care a castigat alegerile din prost noroc cum insinueaza el aici.
Daca e sa fim corecti Iohannis nu are nevoie de Romania, Romania are nevoie de Iohannis.

E o mare diferenta intre de ce a votat lumea Contantinescu, si de ce a votat acum Iohannis. Constantinescu a iesit ca toti erau satui de Iliescu insa Iohannis a iesit presedinte fiindca lumea s-a saturat de un intreg sistem.

[Redpunk_one]

Da asa este . Insa si atunci si acum, lumea nu se saturase de iliescu sau ponta atat pe cat se saturase de sistemul fsnist (actual psdist) de conducere a tarii. Si acum votul este tot unul antisistem dar este un mesaj si de reformare a clasei politice si a sistemului.

Iar mesajul din editorial e ca Iohannis trebuie sa faca eforturi si sa se ridice la nivelul asteptarilor pe care le au cei care l-au votat si nu numai de la el. Asa cum s-a inconjurat de oameni priceputi la SIbiu si a invatat ce inseamna "jobul" de primar dupa ce fusese 14 ani profesor de liceu de fizica, asa si acum trebuie sa se autodepaseasca , sa se inconjoare de oameni capabili si sa invete si meseria de presedinte al Romaniei. Si sa o faca macar la fel de bine , daca nu chiar mai bine tinand cont de asteptarile imense si de responsabilitatea enorma purtata de el acum, si din noua functie pe care tocmai a dobandit-o.

Oricum pana in ianuarie-februarie nu cred ca vom avea un nou guvern. Ponta a fost suficient de abil (inclusiv in partid va linisti rascoala si nu il va sacrifica nici macar pe dragnea, ceea ce ii va asigura pe termen scurt linistea insa pe termen lung aceasta lipsa de schimbare si reforma s-ar putea sa il coste si pe el si pe psd mult mai mult) sa se recunoasca invins si sa ceara inca din seara alegerilor o coabitare cu Iohannis, iar Iohannis nu e basescu sa dinamiteze totul in jurul sau doar pentru a fi presedinte jucator.
Pana atunci insa se pot face deja multe lucruri iar acomodarea cat mai rapida cu noua functie, aducerea unor consilieri prezidentiali in echipa lui Iohannis care sa inceapa deja lucrul cu el, cunoasterea in detaliu a diverselor prerogative, o pozitie ferma in concordanta cu aliatii nostri in privinta politicii externe, discutii legate de securitatea nationala ,etc,etc dincolo de mesajele de acum extrem de bine gandite si transmise in conferinte de presa (acum nu mai vorbeste candidatul Iohannis ci presedintele Romaniei in curs de validare) , toate astea dau semnalul schimbarii de zi cu zi a Romaniei.

[cip_leo]

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-18581...-ponta.htm
http://www.biziday.ro/2014/11/17/de-acor...es-corect/
cine crede altceva e mai prost ca astia:
http://www.aradon.ro/gianina-pistru-a-fo...ta/1479020

credeam ca ai o parere... da na
1996: Emil Constantinescu (CDR) Turul 1: 3.569.941 (28.22%) Turul 2: 7.057.906 (54,41%)
2000: Ion Iliescu (PDSR) Turul 1: 4.076.273 (36,35%) Turul 2: 6.696.623 (66,83%)
2004: Traian Băsescu Turul 1: 3.545.236 (33,92%) Turul 2: 5,126,894 (51,23%)
2009: Traian Băsescu Turul 1: 3.153.640 (32,44%) Turul 2: 5.277.068 (50,33)

O fi un simbure de adevar in ceea ce insinuezi, dar totusi e normal, NU?
Si unde mai pui ca a fost defapt si un vot contra intregului sistem, sistem ce nu il reprezinta pe Johannis...
Atunci mai sunt care au speranta de mai bine alaturi de un neamt si imaginea si eventual oportunitatile pe care le va avea pe plan international... si altele

Oportunistii demagogi de la UDMR au si ei o problema... fundamentala. S-a intors poporul contra ei si ei inca nu au sesizat:

Kelemen Hunor: In probleme privind minoritatile nationale, UDMR nu are multe sperante fata de Iohannis

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-1859...hannis.htm

Si asta in conditiile in care in Covasna si Harghita Johannis a castigat cu aproape 80%.

Si inca un articol destul de comic, cel putin la punctul 6 ma pufnit rasul:
10 mituri distruse de victoria lui Iohannis
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-18591...hannis.htm

n-am inteles nimic mai ales ca nu am insinuat nimic. aratam ca a fost un vot contra sistem in general si contra sistemului psdist actual in special si nu a fost vot pro pdl pnl sau cum drac se mai numesc astia acum, asa cum mai nou si p**** se lauda si mucoasa betivului si toata floarea cea vestita a pdl-ului

[Xtreme]

nici eu, de aceea am intrebat... De ce ai postat ce ai postat fara nici un comentariu? Pana la urma e bine sau e rau din punctul tau de vedere?

[Redpunk_one]

Inca mai citesc pareri si e incredibil ce s-a intamplat afara. Cata solidaritate , ce dorinta enorma de implicare si participare la vot, o ura impotriva celor care i-au facut sa plece din tara, diverse paturisociale, de la oameni simpli care lucreaza "la capsuni" pana la studenti sau medici,ingineri, corporatisti, tineri langa batrani, familii cu copii in brate. Din fericire pentru noi , din pacate pt el, ponta a decontat ura impotriva politicienilor care de 25 de ani i-au facut pe oamenii astia sa plece din tara. Aroganta si dispretul tipic politicienilor aratate de ponta&dragnea si sleahta lor i-a costat alegerile si s-ar putea sa ii coste totul.

http://www.gandul.info/stiri/cum-am-vota...i-13583997

Ce rămâne după o zi de stat la coadă, printre „cei frustraţi, obosiţi, flămânzi, cu lacrimi în ochi”, aşteptând să ţi se dea o ştampilă? „O vagă durere de cap”, răspunde Ramona Strugariu, o româncă din Bruxelles, care a scris o scrisoare deschisă către cei de acasă, pentru a povesti ce a văzut şi a simţit la ceea ce a devenit cunoscut drept „cozile ruşinii”.

Ramona Strugariu s-a stabilit în urmă cu cinci ani la Bruxelles, când soţului i s-a oferit un contract la Consiliul UE. Strugariu, în vârstă de 35 de ani, a lucrat ca project manager la Ministerul Justiţiei, pe proiecte din fonduri bilaterale. Acum, lucrează pentru British Council, dar speră că într-o zi se va întoarce în România.


”Nu suntem stabiliţi definitiv aici. Eu personal sper că ne vom întoarce cândva într-o Românie normală”, ne-a spus ea.

Strugariu a intrat luni în legătură directă la Gândul LIVE, pentru a relata despre modul în care s-a desfăşurat cel de-al doilea tur al scrutinului pentru Preşedinţie.

În continuare, puteţi citi o scrisoare în care tânăra povesteşte cum au trăit românii din Bruxelles ziua alegerilor:

''Acum, când vă scriu, din ziua de ieri a mai rămas doar o vagă durere de cap, pe care nu mai am unde s-o expulzez. Înainte de a mă apuca să povestesc, deschid site-urile de ştiri, să văd exit poll-ul de la primele ore ale dimineţii. E bine, acum mă pot linişti, să vă scriu.

La 5 a.m., duminică, 16 noiembrie 2014, eram deja trează de mai bine de un ceas, de fapt, somnul a fost un intermezzo scurt, pentru ca am stat de vorbă până târziu un noapte cu nişte tineri frumoşi şi liberi din Paris, Munchen, Londra, Madrid, Bruxelles, Torino, Statele Unite, Canada, despre cum să facem ca să nu ne confişte nenorociţii ăştia ţara. Că-i a noastră, chiar dacă suntem departe de ea.

Aşadar, planuri de bătaie, liste cu voluntari care să organizeze bunul mers al alegerilor, să susţină oamenii, să distribuie declaraţii, să sesiseze orice nereguli în timp real, să adune semnături ale celor frustraţi, obosiţi, flămânzi, cu lacrimi în ochi, care n-ar fi votat după 9-10 ore de aşteptare.

Am pornit spre ambasadă cu gândul că vom fi singuri acolo. Soţul meu mi-a spus că, în mod categoric, îmi lipseşte o doagă, cu siguranţă nu s-a mai dus vreun suflet la ora aceea, duminca dimineaţa, după o săptămână grea de lucru, să se proţăpească în faţa ambasadei, doar aşa, de dragul unui drept fundamental cum ar fi votul. Ei bine, n-a fost aşa. La ora 6,30 erau deja peste o sută de oameni aşezaţi la rând şi veneau valuri. Calmi, zâmbitori, cu declaraţiile imprimate în mână, cu copii mici şi foarte somnoroşi în braţe. M-am aşezat în spatele unei doamne care făcuse o tură de noapte. No, zice, am vrut să mărg să mă culc, dar, pe urmă or să zâcă că am vinit la 7 sara. Să nu mai spună că nu ştim a ne scula devreme.

La 7,30 erau deja la coadă câteva sute bune de oameni şi au început primele discuţii, din interiorul secţiilor de vot se transmiteau informaţii contradictorii, oamenilor le-a luat ceva vreme să înţeleagă că erau menite să ajute, nu să-i împiedice, ca să se poată fluidiza procesul de vot – cum ar fi, să se dicteze celor din comisii datele din buletin, ca să poată scrie mai repede. Colegii mei din Paris ne scriau că acolo sunt mii, cred că atunci am realizat, profund – ştiind că la Munchen se aşezaseră de sâmbătă seara, cu periuţele de dinţi în mână – că există o şansă să fie bine. Să le fie un pic mai bine celor de acasă.

Am ieşit cu ştampila votat pe buletin pe la 8,30, am ieşit oarecum motivată de faptul că din comisii nu lipsea nimeni, erau 7 oameni, 7 ştampile, maximum de cabine, adică tot ce se putea face, în condiţiile impuse de la Bucureşti. Afară erau peste o mie de oameni şi continuau să sosească într-un ritm ameţitor, strada se blocase complet de maşini, primele echipaje de poliţie sosiseră deja, exista potenţialul unui haos, încă de la 8 dimineaţa. În restul centrelor, colegii mei scriau că oamenii s-au adunat cu miile şi că sunt de neclintit, toată lumea de la coadă spune că nu mişcă un pas până nu votează. M-am dus să verific situaţia la cealaltă secţie – cel puţin 700 şi acolo, peste două mii în total, de dimineaţă. În Montoyer erau măsuţe cu cafea caldă şi covrigi de-ai noştri, de acasă, aduse de patronul unui magazin românesc din Bruxelles. Observatorii cu care am vorbit – şi care m-au ajutat mult, transmiţându-mi informaţii de la secţia 24, în timpul în care eu eram la celelalte – erau îngrijoraţi, la ritmul în care se aduna lumea, oricât de repede ar fi mers înăuntru, era clar că nu vor reuşi să voteze toţi.

Am pornit spre acasă, cu gândul să descarc filmele şi imaginile, să le distribui şi dau primele informaţii mai detaliate. Când parcam maşina, am auzit la Radio Contact Bruxelles Roumains… Victor Ponta… Klaus Iohannis… elections… democratie… şi mi-a crescut inima cât un munte. Dar s-a strâns repede la loc pentru că, în clipa în care am deschis computerul, colegii mei trimiteau mesaje disperate din Paris că nu e în regulă şi că oamenii sunt extrem de revoltaţi, că scandează, că jandarmii nu sunt tocmai veseli şi serviabili precum poliţia din Bruxelles şi că există riscul unui conflict. Am descărcat cu viteza luminii, am urcat ce aveam de urcat pe Fb şi am plecat într-un suflet, pentru că mi-am dat seama că, dacă ajung mesaje la cei de aici cu potenţiale violenţe la Paris, vor prelua iniţiativa şi riscăm să asistăm la un măcel de proporţii. Am încercat să transmitem mesaje calme oamenilor, să-i încurajăm să fie optimişti, să-i asigurăm, minţind, într-un fel, că se vor face cu siguranţă eforturi pentru a prelungi programul de vot, că nu se poate să nu le pese celor de la Bucureşti, că merită să aştepte.

Apoi a început basmul democraţiei şi libertăţii, de fapt a continuat. Prezenţa la vot în ţară, la ora 10,00 a.m. era de doar 8,52 % şi pe liste suplimentare deja de 11,57%. Oamenii s-au înfuriat, şi-au scos telefoanele – mamă, ieşi, ce faci ? N-ai ajuns încă, au votat toate cimitirele din Olt! Ştiu că eşti bătrână şi mergi mai încet, dar hai ! Ia-o şi pe ţaţa Floarea, vecina, să nu vă fie urât! Radu, avem 4 ore de stat în frig, nu-mi pasă că n-ai mai votat, dacă vrei să-ţi mai spun frate, te duci acum! Plânge Ioana că-i este frig şi foame, are 3 ani, Radu!

Cei din ţară ne trimiteau informaţii cu nereguli pe care le observau la secţiile lor de vot, lumea întreba unde poate contesta sau semnala fraude, am stat aşa, unii cu alţii, multă vreme. Parcă se ridicaseră pânzele de pe un somn greu şi oamenii se recunoşteau unii pe ceilalţi, se îmbrăţişau de departe.

La 3,00 p.m. eram 6000, numai la Ambasadă. La secţia de pe Rue Montoyer, mai mult de 2000. Devenise limpede ca lumina zilei că nu era omeneşte posibil să ajungă toată lumea la urne şi că eforurile lor pot fi în zadar. Atunci au început să strige. Fără agresivitate, cu obidă şi hotărâre: ruşine să vă fie! Jos Ponta! Vrem să votăm! Ruşine MAE, jos furtul şi minciuna! Erau epuizaţi, ploua, copiii lor strigau, ridicaţi pe umeri, împreună cu ei. O parte au renunţat, după huidueli îndelungate, cu tristeţe şi poate cu o urmă de ură. Dar pentru cei care au rămas, pragul a fost ştirea din ţară că a crescut în mod semnificativ prezenţa la vot. Că le pasă, celor de acasă le pasă de ei înşişi, precum şi de cei care stau în frig, pentru ei. Că telefoanele şi lacrimile şi rugăminţile şi ameninţările nu au fost în zadar.



Foto: Facebook// Ramona Strugariu

Şi atunci au rămas. Au rămas cu speranţa sosită în valuri, de acasă, au rămas cu cei care, deşi votaseră, n-au plecat şi le-au mai adus câte un sandviş, câte un ceai cald, au rămas cu zâmbetul pe buze şi cu o credinţă în libertate şi în ţara lor care mă tulbură până şi acum, când scriu aceste rânduri, mă cutremură, imi aduce lacrimi în ochi şi mă face să fiu infinit de mândră că, da, sunt româncă şi nimic nu poate schimba asta, aşa am să mor.

La 9,40 p.m. luam ultimele imagini din faţa Ambasadei. Toţi cei care au votat dupa 8,00 au rămas acolo, să-şi încurajeze fraţii de la coadă, să le fie aproape. La 10 fără un sfert a ieşit din secţia de votare ultimul om de la rând, în aplauze, cu hai, Romania pe buze, în timp ce ceilalţi cântau au revoir, Ponta, au revoir. Am intrat pe grupul de voluntari din diasporă, cu lacrimile amestecate în barbă de fericire, să postez că noi suntem bine, e misiune îndeplinită, şi am văzut că în Paris şi Torino se dă cu spray lacrimogen peste dreptul la vot şi că oamenii sunt în genunchi în faţa jandarmilor,pentru libertate şi eliberare de sub impostură.

Respect vouă, oameni frumoşi! Respect şi iubire necondiţionată, aşa cum aţi ştiut să dăruiţi! N-a fost în zadar, v-aţi luat ţara înapoi. Bună dimineaţa, România!''

[Kidu]

Rezultatele finale alegeri prezidentiale 2014: Klaus Iohannis - 54,43% (6,3 milioane voturi), Victor Ponta - 45,56% (5,2 milioane voturi).

Aceste rezultate au fost publicate dupa numararea tuturor voturile, dintre care valabil exprimate au fost 98,58%, iar nule 1,41%.

Totodata, prezenta la urne la turul al doilea al alegerilor prezidentiale a fost de 64,10%. Dintre cei 18,3 milioane de cetateni romani cu drept de vor, 11,7 milioane s-au prezentat la urne.

Dintre numarul total de alegatori care s-au prezentat la urne, peste 10 milioane au votat pe liste permanente, iar 1,56 milioane de romani si-au exprimat optiunea politica pe listele suplimentare. Totodata, urna mobila a fost folosite de circa 106.000 de persoane.

SURSA: ziare.com

Acestea fiind spuse topicul se inchide iar alte discutii legate de politica se pot purta numai aici.