Infrastructura
01-07-2015, 20:43,
#41
RE: Infrastructura
Nadlacul a avut o scadere drastica a economiei in zona dupa inchiderea vamilor si a dutyfreeurilor care alimentau la negru bugetele localnicilor. Asa este cum zice Luci din pct de vedere al primariei, al bancilor si al afacerilor care depindeau de forta de lucru , de businessurile mici locale dar si de puterea de cumparare a celor care tranziteaza orasul exista temerea "pustiiri nadlacului" mai degraba decat aprecierea faptului ca vor avea liniste prin sat/oras ca urmare a devierii traficului. Dar pana la urma asta face parte din avantajele si dezavantajele unei autostrazi si acelasi lucru se intampla si afara. Pana la urma se vor reorienta si se vor adapta.....sau vor face naveta in zona industriala din Arad unde inca este nevoie de forta de munca har domnului.
First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win.
Răspunde
10-07-2015, 11:54,
#42
RE: Infrastructura
PFT Nadlac II - Csanadpalota
[Imagine: Ow4Fb8G.jpg]

Nodul A1 - A11 (Centura Arad)
[Imagine: 2zZdxdi.jpg]
Răspunde
11-07-2015, 23:19,
#43
RE: Infrastructura
Gata, s-a deschis oficial:

[Imagine: VrYbeb9.jpg]

[Imagine: iyzou1l.jpg]

[Imagine: fmjKmag.jpg]

[Imagine: LpnvkDD.jpg]

[Imagine: tYR0lFp.jpg]

[Imagine: fAkiakA.jpg]
Răspunde
12-07-2015, 10:49,
#44
RE: Infrastructura
A1, Arad-Nadlac


A1, Nadlac-Arad


Bonus: M43 (H), Mako-Nadlac
Răspunde
31-07-2015, 15:00,
#45
RE: Infrastructura
Reacţia neaşteptată a constructorului tronsonului de autostradă care pune în pericol vieţile oamenilor


La începutul acestei săptămâni, fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a atras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte riscul iminet de pierderi de vieţi omeneşti pe un tronson de autostradă realizat de un constructor italian. Iar reacţia companiei nu a întârziat să apară.


Autostrăzile din România costă mult şi se construiesc greu aşa cum a arătat-o experienţa ultimilor ani. Iar atunci când se construiesc se deteriorează la scurt timp de la inaugurare. Acum situaţia este însă mult mai gravă: un tronson de autostradă din România prezintă "risc iminent" de pierderi de vieţi omeneşti. Semnalul de alarmă a fost tras de un fost ministrul al Transporturilor şi de reprezentanţii unui ONG care cer Guvernului luarea unor măsuri imediate pentru a evita o tragedie. Cei doi atrag atenţia faptului că autostrada s-a deplasat în patru locuri, iar 300 de rapoarte ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) "indică nereguli sesizate pe acest tronson".  


Reacţia neaşteptată a constructorului tronsonului de autostradă care pune în pericol vieţile oamenilor


Constructorul italian al Autostrăzii Orăştie - Sibiu Lot 3 şi-a luat angajamentul că până în data de 4 august va face o analiză a surpărilor care au avut loc pe acest tronson, iar din 15 august va începe să repare terasamentul, pe costurile lui, a declarat, pentru Agerpres, Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).


Constructorul (Salini Impregilo - n. r.), cu care ne-am întâlnit aseară (marţi - n. r.) şi-a luat angajamentul că până în data de 4 august va face o expertiză ca să vadă exact ce trebuie şi din 15 august se apucă serios de treabă în zona respectivă, pe costurile lor. Nu plătim niciun ban, pentru că este un defect al lucrării, constatat în timpul execuţiei lucrării', a declarat Neaga pentru Agerpres.


Noul termen pentru efectuarea lucrărilor vine după ce, la începutul lunii iunie, Narcis Neaga a efectuat o vizită de lucru pe şantierul Autostrăzii Orăştie - Sibiu, lotul 3, zona Aciliu, în condiţiile în care, cunoscând defectele (fisuri) pe acest tronson, solicitase constructorului începerea remedierii defectelor cel mai târziu pe data de 29 iunie. Însă, Neaga a constatat că termenul nu a fost respectat, iar lucrările de remediere nu au fost începute.


Şeful CNADNR a explicat că problemele la acest segment de autostradă nu s-au declanşat anul acesta, ci odată cu pregătirea proiectului, din cauza acelei prevederi din legislaţia referitoare la achiziţiile publice care impunea atribuirea contractului pe baza preţului cel mai scăzut.


'O nouă abordare a Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare al României (POIM) din punct de vedere al Companiei a început încă de anul trecut, când am schimbat cu totul modul de abordare al studiilor de fezabilitate, pentru că, practic, aici este cheia: cum îţi pregăteşti proiectul. (...) Toate problemele care s-au ivit în această companie au fost legate de studiile de fezabilitate. Una dintre cauzele studiilor de fezabilitate mai puţin reuşite a fost acea prevedere a achiziţiilor publice care spunea 'competiţie pe baza preţului cel mai scăzut'. Începând de anul acesta, lucrurile se schimbă, pentru că Legea achiziţiilor publice va fi şi ea schimbată. Se va aplica o directivă europeană, care spune că nu mai este obligatoriu să ai preţul cel mai scăzut. În momentul în care acorzi o mare importanţă studiilor geotehnice, nu mai poţi avea surprize majore în implementare', a explicat Narcis Neaga.


Directorul general al CNADNR a menţionat că studiul de fezabilitate realizat pentru tronsonul dintre Cunţa (judeţul Alba) şi Sălişte (judeţul Sibiu) a fost parte a unui studiu de fezabilitate amplu, care a acoperit tot Coridorul IV Pan-european. În studiul de fezabilitate aferent acestui segment se prevedeau alunecări de teren în zona respectivă.
'Constructorul care a câştigat licitaţia se pare că nu a ţinut cont de aşa ceva şi modul în care a tratat această lucrare a venit într-un oarecare conflict cu forţele naturii de acolo. El a tratat cu superficialitate zona, au început să apară alunecările de teren previzibile şi au început să apară probleme acolo', a spus el.


Astfel, la câteva săptămâni după darea în folosinţă a tronsonului de autostradă, a apărut prima fisură. Din primele investigaţii de la faţa locului făcute de CNADNR a rezultat că fisura nu este cauzată de alunecările de teren, ci doar de probleme nerezolvate, precum drenurile înfundate.


'Am făcut propriile noastre expertize şi am ajuns la concluzia că alunecările de teren nu au avut nicio legătură cu fisura apărută pe autostradă. O execuţie defectuoasă a fost acolo, neglijenţe de neexplicat, constatate de experţi. Problema scurgerii apelor la autostradă iată că produce efecte în timp, care se resimt acum. Am avut discuţii cu ei. Ne-am interesat să vedem dacă există riscul afectării traficului, al vieţilor omeneşti, că practic asta ne interesează - siguranţa în trafic. Ei au astupat acea fisură apărută de 3 sau de 4 ori până acum. Ultima discuţie am avut-o cu ei aseară. Le-am spus: 'Ori faceţi ca la carte, ori încheiem socotelile. Tragem linie şi gata!' Asta înseamnă certificat constatator negativ, înseamnă execuţia garanţiei de bună execuţie, înseamnă scoaterea de pe piaţă a lor. O firmă mare nu-şi permite aşa ceva. Pe teren au fost specialişti din companie, au fost profesori universitari, specialişti în construcţii cu care avem contracte, universităţi de construcţii din ţară - din Bucureşti, din Iaşi. Toţi au spus: este vorba de o greşeală de execuţie aici', a adăugat şeful CNADNR.


Pe Lotul 3, sunt două zone cu probleme, respectiv la dealul de la Apoldu şi la viaductul Aciliu. CNADNR a mai constatat la terminarea viaductului, în sensul de mers spre Sibiu, că şanţurile colectoare nu au fost finalizate, apa acumulată în urma ploilor putând afecta instalaţia electrică şi sistemul ITS. CNADNR împreună cu CESTRIN au efectuat foraje, teste la faţa locului, care erau în sarcina constructorului. Testele efectuate au confirmat că a fost o greşeală de execuţie din partea constructorului.


'Am stat de vorbă cu constructorul care a lucrat efectiv acolo şi a avut o exprimare de genul: 'E posibil să cadă toate dealurile de acolo, dar acest viaduct nu va cădea niciodată'. Ne-a explicat tehnic, ne-a spus despre ce este vorba, ceea ce se vede acum, că au fost nişte alunecări, că s-au descoperit anumite pile sau culee - acestea sunt denumiri tehnice. Nu au legătură cu structura de rezistenţă. Din punctul de vedere al siguranţei, nu se poate întâmpla nimic acolo. Nu se poate răsturna viaductul sau să se întâmple ceva. Este un mesaj pe care trebuie să îl înţeleagă toată lumea, spus de constructor, spus de specialişti. Însă, bineînţeles există degradări, au apărut lucruri care nu sunt favorabile construcţiei în sine. A fost o surpriză şi pentru noi, pentru că Impregilo este un constructor mare', a mai spus Narcis Neaga.


Narcis Neaga a ţinut să precizeze că nu au existat presiuni politice pentru deschiderea traficului pe această autostradă aşa cum s-a insinuat, iar în acest sens 'sunt argumente şi se poate susţine această idee'.


Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a susţinut zilele trecute în presa centrală că Autostrada Orăştie - Sibiu Lot 3 ar trebui închisă parţial ori total până când se va asigura o soluţie durabilă, în condiţiile în care există patru locuri unde corpul autostrăzii s-ar fi mişcat şi unde ar exista fisuri de peste 10 centimetri. Construcţia celor 22 de kilometri de autostradă care leagă judeţele Sibiu de Alba a costat 600 de milioane de lei.

http://www.gandul.info/financiar/reactia...r-14656699
Răspunde
23-12-2015, 15:33,
#46
RE: Infrastructura
Tronsonul doi al autostrazii Timisoara - Lugoj a fost deschisa circulatiei incepand de astazi, 23 decembrie.

http://mandri.ro/autostrada-spre-vest-de...ui-rutier/
Răspunde
14-10-2016, 20:01,
#47
RE: Infrastructura
http://www.gandul.info/financiar/de-ce-a...t-15806239

De ce a construit România doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene, iar Polonia de cinci ori mai mult
România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă. În acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?


''Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting Group.


El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.
Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 - 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România -  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.


[Imagine: 2-fonduri.jpg?height=375&width=625]
Răspunde
23-01-2018, 2:09,
#48
RE: Infrastructura
http://m.adevarul.ro/locale/resita/topul...index.html

Sunt pe viteza, revin cu continutul maine
Răspunde
27-02-2018, 0:31,
#49
RE: Infrastructura
Primarul Ilie Bolojan a susținut azi, 26 februarie 2018, o conferință de presă în care a vorbit despre unul dintre cele mai importante proiecte ale orașului, respectiv despre proiectul de reabilitare a rețelelor de termoficare, etapa a III-a, proiect căruia îi sunt alocați cca 32 milioane de euro. Finanţarea este asigurată în proporţie de 95% din fonduri europene, programul POIM - 2014-2020, restul de 5% fiind contribuţia municipiului.

"Așa cum știți, din bani europeni, pe perioada trecută de finanțare s-a reușit înlocuirea centralei termice, dar și înlocuirea a peste 17 km de rețea de magistrale. În etapa a II-a este în curs de finalizare înlocuirea a peste 20 km de magistrale. A treia etapă are alocată o sumă de 27 milioane euro plus TVA, deci aproximativ 32 milioane de euro", a spus primarul Ilie Bolojan în deschiderea conferinței de presă.

Lucrările la această a III-a etapă sunt grupate pe trei categorii. Prima categorie de lucrări privește înlocuirea rețelelor principale, a magistralelor, unde din suma totală alocată este de cca 15,8 milioane euro. Din acești bani se vor înlocui în continuare 23 de km de rețea primară și de asemenea vor fi înlocuite rețelele secundare și transformate în rețele de agent primar, pe o lungime de 1,3 km în zona centrului istoric, acolo unde punctele termice se află în situații neconforme.

Având în vedere că magistralele din Nufărul vor fi reabilitate pe proiectul depus pe Axa 6.1 - Geotermal și că 2 km de magistrală din zona căii ferate spre Velența vor fi dezafectați iar cei 5,5 km de rețea spre Sânmartin vor fi reabilitați din bugetul local, rezultă că la finalul acestei perioade de finanțare peste 95% din rețele termice vor fi reabilitate.

A doua componentă de lucrări vizează modernizarea a 42 de puncte termice (PT), respectiv realizarea automatizărilor interioare și a instalațiilor, dar și reabilitarea rețelelor de secundar, inclusiv sistemul de recirculare la blocurile deservite de aceste puncte termice. Pentru acesată categorie sunt alocați 8,5 milioane euro (pentru PT) + 1,9 euro pentru rețelele secundare.

"Din 148 de puncte termice, până acum au fost reabilitate și automatizate un număr de 27, urmând ca până în anul 2020 peste jumătate din punctele termice să fie complet automatizate și rețelele secundare reabilitate", a completat primarul Ilie Bolojan.

A treia componentă a acestei etape vizează zona centrală și urmărește înlocuirea a 5 PT mari cu minipuncte termice penru fiecare consumator, suma alocată acesteia fiind de 7 milioane euro. Se are în vedere zona centrală, unde se dorește îmbunătățirea serviciilor de termie, pentru că acolo unde PT sunt în subsoluri se generează probleme. Este vorba de zone precum Piața Creangă, Parcul Petofi, B-dul Magheru

"Acest proiect va fi dublat în a doua jumătate a lunii martie cu un proiect de 19 milioane de euro, care va fi depus pe o altă axă din POIM , este vorba de Axa 6.1 - Energii regenerabile. Cofinanțarea orașului Oradea este de 4 milioane de euro, iar granturile europene de 15 milioane de euro. Acest proiect presupune că întreg Cartierul Nufărul va fi reabilitat din punct de vedere termic, toate actualele puncte termice urmând să fie dezafectate și înlocuite cu cca 280 de module pentru fiecare scară de bloc", a încheiat primarul.

http://www.oradea.ro/stiri-oradea/reabil...magistrale


Nah... sa vezi si sa nu crezi ca vorbim de un oras din Romania. Omul asta ar trebuii sa tina cursuri la toti cretinii care au obtinut functii de conducere.
Răspunde


Săritura forum:


Utilizator(i) care navighează în acest subiect: 2 Musafir(i)