Cronici de meci

[Kidu]

Aseară, acum 44 de ani: „Cine s-ar fi gândit că Feijenoord, care a umilit pe Estudiantes şi pe AC Milan, nu va putea îngenunchea UTA?”



Ieri a fost 16 septembrie. E ziua în care, în anul 1970, UTA obținea cel mai răsunător rezultat al ei, iar atacantul Florian Dumitrescu înscria cel mai greu gol al lui. Echipa arădeană terminase la egalitate meciul tur cu Feijenoord Rotterdam, proaspăta câștigătoare a Cupei Intercontinentale. Reconstituirea unui meci magic, așa cum a apărut în cartea „40 de ani și-o Minune”:

Coco își strânge băieții în jur și anunță ECHIPA: Gornea, numărul 1. Fundaș dreapta, Biro, numărul 2. În centru, Lereter, numărul 6, și Pojoni, numărul 3. Pe stânga, Broșovschi, numărul 4. Trei oameni la mijloc – Calinin, numărul 7, Petescu, numărul 5 și Domide, numărul 10. Trei în față – Axente, numărul 8, Dembrovschi, numărul 9, și Dumitrescu, numărul 11. Îi simte pe băieți liniștiți. Prea liniștiți. Îmbarcarea în autocar, direcția De Kuip.

Mai e o oră până la meci. Stadionul e încă pustiu, doar copiii de mingi sunt pe poziții. Rîd şi le arată arădenilor amândouă mâinile, cu degetele răsfirate. Zece luați aici!

Conectați la meci, utiștii încep să se dezechipeze. Ușa vestiarului se deschide și se vede un balot uriaș pe care scrie Adidas. Din spatele balotului, apare un reprezentant al companiei numit aşa de Adolf Dassler în 1948, după ce se despărţise de fratele Rudolf, plecat să dea drumul Pumei. Cadou, pentru dumneavoastră! Succes!

Uluiţi, utiştii desfac balotul: un set nou de echipament! Perfect, jucăm cu el!

Unul câte unul, ies prin tunelul de beton care leagă vestiarul de stadion. E vuiet asurzitor de trompete. 60.000 de oameni în tribune! Hai băieţi, aşa e frumos, când e plin! Hai să le arătăm fotbal!

Sobrul Happel îşi prezintă colecţia în vacarmul fanilor. Trejtel (1) intră în poartă. Romeijn (2) e senator de dreapta. Israel (4) şi Laserooms (3) sunt zidul care se anunţă impenetrabil în careul mare. Van Duivenbode (5) are banda stângă. La mijloc, Hasil (6) şi Wim Jansen (7). Cvartet de 24 de karate în atac: Wery (8), Van Hanegem (10), Kindvall (9) şi Moulijn (11). Campionii intră pe teren într-un echipament alb-verde.

Spaniolul Gasparo Pintado îi cheamă pe Israel şi Petescu. Moneda se răscuceşte în aer, UTA alege poarta din stânga băncii de rezerve, iar Feijenoord are lovitura de start.

Începe!

Ceasul arată 20,30 fix. Kindvall şi Van Hangem mişcă mingea şi olandezii se pregătesc de prima şarjă. Mingea circulă rapid, ajunge iar la Van Hanegem, care lansează direct de la centru, dar Pojoni degajează puternic.

Trec trei minute şi Kindvall e faultat de Domide, deși el se ține deobicei departe de durități. Israel trage apoi primul şut spre poarta noastră, dar e corner de care profităm noi, o degajare lungă ajunge la Dembrovschi, combinaţie cu Domide, apoi Biro greşeşte lansarea.

Imediat, Gabi i se prezintă direct lui Moulijn, care cere doctor după ce simte cât de tare e fundaşul UTA-ei. Spaniolul Pintado îl avertizează. Ce-am făcut?! Am vrut să intru la minge! Moulijn se ridică şchiopătând şi-şi reia locul. Din lovitura liberă, mingea pluteşte prin careul nostru, până Wery găseşte loc să dea cu capul, dar Gornea deviază. Tribuna simte momentul, Moulijn pătrunde în viteză şi se loveşte iarăși de zidul Biro, intervenţie curată acum, iar mingea curge lin în braţe la Gornea. Degajează puternică spre Dembrovschi, Israel e primul, dar Otto stă tare pe picioare şi scoate aut de margine pentru noi.

E minutul 12. Axente îi aruncă tot lui Otto, dar Israel îi amintește arădeanului că joacă în deplasare. Buldozerul Aradului se zvârcoleşte pe jos, iar Axente îşi dă seama că e serioasă treaba şi cheamă medicul. Vine şi Florian Dumitrescu: E rău, Otto? Atacantul nu-i poate răspunde de durere. Hai sus, că suntem în careul lor! Oblojit, Otto se ridică greu şi îşi caută loc în careu. Parcă am uitat că jucăm cu Feijenoord, campioana lumii!

E minutul 14 şi un om de ordine îşi face timp să pună la loc o brazdă scoasă din gazon. Pintado se pregăteşte să fluiere lovitură liberă pentru UTA. Un fotograf fuge grăbit în spatele porţii lui Trejitel. Axente îşi potriveşte mingea, e cam la 7 metri de linia de fund, dar la 1 metru și ceva în lateral de linia de 16 metri, poziţie bună. Îşi ia elan, prinde viteză, pune piciorul sub minge și o înalţă spre careul mic. Otto sare, chiar dacă-și dă seama că e prea sus. Dar e cineva acolo! E Florian Dumitrescu, se furişase tiptil. Pune capul perfect, Trejitel se aruncă disperat şi aude un vaiet lung din tribună. Îşi dă seama că e gol. E gol! Florian îşi dă şi el seama că e gol, sare şi loveşte aerul cu pumnul, apoi se pierde în îmbrăţişarea utiştilor. E 1-0 pentru UTA pe De Kuip!



Oamenii lui Happel ridică din umeri. Cum am luat gol? De unde ziceaţi că sunt ăştia? În fine, hai să jucăm.Şi încep iar să se uite spre careul lui Gornea. Brosovszki respinge cu foarfecă superbă din faţa lui Wery, apoi Moulijn trage alături.

Se aude și câte un stingher Haide UTA!Sunt marinarii de pe vasele Cluj și Timișoara, au prin bilet la meci Au scos 20 de dolari din buzunar pentru un tichet. Vacarmul trompetelor olandeze îi acoperă destul de repede.

Campionii lumii încep să-şi arate muşchii, dar UTA e greu de desfăcut. Ritmul creşte, Jansen şi Van Hangem plimbă mingea rapid, ameţitor, iar fundaşii laterali urcă tot mai sus. Rezistăm. Moulijn îi centrează perfect lui Van Hanegem, scăpăm, lovitura de cap a decarului trece pe lângă bară.

Încercăm iar jumătatea lor, dar pierdem repede controlul. Şi avantajul, în minutul 25, când Jansen trage din alergare de la 30 de metri, Gornea se apleacă să culeagă mingea, dar o deviere măruntă îl prăbuşeşte pe portarul nostru, care se vede învins incredibil. E 1-1. Firesc, spune tribuna, care dă drumul încurajărilor. Moachi, Haiule, treceţi la încălzire! Portarii de rezervă Bătrâna şi Jivan se ridică de pe bancă şi încep să se mişte. Gornea îl vede la centru pe Otto cum îi face un semn prietenesc. Îşi dă seama că a făcut poate cea mai mare greşeală din viaţa lui, n-a luat așa gol nici când juca la piticii lui Carpați Sinaia. Uită de toate în afară de un singur lucru: mingea nu mai are voie să treacă de el. Respinge o torpilă grea a lui Hasil.

Olandezii sunt ocupaţi cu atacul şi suntem aproape să-i surprindem, Domide apare surprinzător în colţul stâng al careului mare şi trage fulgerător, puţin peste! Armata lui Happel priveşte iar spre poarta noastră, dar Brosovszki îi surprinde, pasă printre către Dembrovschi, dar se aude fluierul. Off-side.

Iar ne apărăm. Lovitură liberă Van Hanegem, zidul deviază în corner, Laserooms reia cu capul, dar Gornea scoate magistral de sub bară. Încă un corner. Moulijn aruncă direct în mijlocul careului mic, doi olandezi se năpustesc spre minge, Gornea e din nou providenţial şi boxează. Iureşul continuă, Gornea prinde încă o lovitură de cap, îndrăcindu-i pe olandezi. Laserooms îl învinge, dar după fault dur, în 3 metri, văzut de Pintado.

E gata repriza! Ba nu, Feijenoord mai gândeşte un atac ultrarapid, Kindvall ajunge faţă în faţă cu Gornea dar nu-l poate învinge, pentru că Brosovszki are un picior perfect, mingea ricoşează la Wery, ocheşte colţul stâng, Gornea e culcat, dar apare Pojoni şi deviază în corner.

Abia acum e pauză.

Asta am vrut să jucați. Bravo Floriane, bravo Axente! Bravo tuturor! Capul sus Gică, ai apărat bine, Mai trebuie să trageți de voi, or să se arunce în atac.

Coco Dumitrescu are dreptate. Actul doi începe cu olandezii hotărâți să-i nimicească pe cei care au avut îndrăzneala să le dea golacasă. Regizorul Van Hanegem distribuie înainte, ca un aruncător mecanic de mingi de tenis. Pojoni și Lereter sunt atenți, iar Domide coboară și el să ajute. „Roșcovanul” recuperează un balon și îl deschide pe Dembo. „Buldozerul” avansează până la 20 de metri, unde nu poate fi oprit decât prin fault. Axente își potrivește iar mingea și aruncă un ochi pieziș către careu. Dar garda condusă de Israel e atentă acum, nimeni nu mai stă nemarcat, iar Treijtel boxează.

Moulijn și Jansen combină diabolic, dar rezistăm. Și mai respirăm peste câteva minute, când câștigăm un corner.

Pericol iar, la 20 de metri de poarta noastră Laserooms combină cu Jansen și Domide îl falutează pe Wim. Cel puțin așa spune Gaspar Pintado, care-l enervează pe Moulijn, ar fi vrut să bată rapid. Cei doi se împing!!! Bate Wery, întoarce surprinzător la Israel, bombă, dar Gornea se culcă și prinde mingea.

Forcingul merge mai departe, Jansen inventează o pasă pentru Moulijn, acesta își arată clasa când își creează culoarul de șut și nimerește transversala. Gornea respiră ușurat când aude pocnetul surd. Moulijn n-are astâmpăr, simte momentul, o centrare de-a lui e scoasă în corner Tot el execută scurt, la Jansen, șut din unghi. Gornea e la post. „Unșpearul” din Rotterdam nu se calmează, vine din lateral, își pierde adversarii pe drum și trage de la 20 de metri. Portarul îmbărcat în negru îi refuză golul.

Olandezii ticluiesc o nouă combinație năucitoare, finalizată de Van Hangem cu lob peste Gornea și peste poartă. Încercăm răspuns, Brosovszki trimite diagonală la Axente, centrare, dar Hasil îi suflă mingea lui Calinin, olandezii pleacă la atac, cross la Wery, însă Lereter îl incomodează și nu e decât aut de poartă. „Calm, băieți, hai să jucăm”, îi îndeamnă bătrânul. Dar adversarii simt că trece timpul și forțează iar, Jansen pătrunde irezistibil în careu, șut la colțul lung, pe lângă.

Mai sunt douăzeci de minute! Kindvall îi face loc lui Van Daele. Cât mai pot rezista acești băieți? Încă rezistă. Van Hanegem intră în careu, Petescu îl talonează, olandezul cade. Penalty! „Sus, senor, n-a fost nimic”, strigă Pintado. Gornea degajează de lângă adversarul picat și două cutii de ceva îl caută din tribuna furioasă.

Tic, tac. Trece. RedUTA rezistă. Scăpăm de încă două lovituri de cap, care trec pe lângă. Van Daele se agită, își amintește de golul care a adus trofeul mondial acasă la el. Dar perechile de clești Calinin – Petescu și Lereter – Pojoni sunt tot mai strânse. Lovit, Petescu îi lasă loc lui Sima. UTA s-a închis cu totul, olandezii sunt dezorientați.

Trece minutul 90! Biro recuperează în banda dreaptă.Dă tareeee!!Așa face. Sima preia la centru, Otto pleacă lansat, Hasil îl ajunge și îi trimite lui Trejitel. Dar nu mai contează, Trejitel nu mai apucă să degajeze! A fluierat Gaspar Pintado, s-a terminat! 1-1!!! La Feijenoord acasă!

Otto ridică brațele și cade pe gazon. Romeijn are puterea să-l felicite pe Florian Dumitrescu. Șchiopătând, Petescu aleargă să-l ia în brațe pe Lereter. Pojoni se prăbușește, epuizat și fericit. „Moachi” Bătrâna îl sărută pe Gornea. Fotoreporterii nu mai știu încotro să alerge. Coco Dumitrescu are alura unui dirijor la sfârșit de concert. Happel îi întinde mîna, în timp ce Israel se răfuiește cu arbitrii. Utiștii părăsesc terenul în aplauzele care sunt numai pentru ei. Oare își dau seama ce au făcut aici, la Rotterdam, într-o seară de 16 septembrie?

*Foto 1: Portarul utist Ioan Bătrâna a păstrat ziarul Het Vrije Volk, ieșit din tipar și primit în vestiar, imediat după meci. În acea ediție de seară a apărut uluirea din titlul acestui remember.

*Foto 2: Poza din stânga – în mijloc, Florian Dumitrescu exultă după ce a marcat din centrarea lui Axente. Poza din dreapta – căpitanul olandez Israel în duel cu Lereter

SURSA: Radu ROMANESCU, SportArad