Alegeri prezidentiale 2014 - turul II

[I 929]

Si tin sa te contrazic, eu am multi prieteni romani care au plecat de la zero, parinti fara bani si s-au ajuns prin sarguinta si munca cinstita. Totusi imi poti explica discrepanta dintre est si vest, dintre votul celor din diaspora si celor din Romania, sau se rezuma doar la cei multi care nu pot prin forte proprii si vor fi sustinuti de guvernul social din banii celorlalti "fraieri cinstiti"?

Nu pot da o explicaţie profesionistă acum, fără nişte date, un sondaj sau o măsurătoare. Bănuiesc însă că atunci când un om din România reuşeşte să prindă un loc de muncă afară, acel loc de muncă este de cel puţin 5 ori mai bine plătit decât aici. Drept urmare intervine atitudinea de "ce îmi oferă această ţară?" şi paradoxal zic eu devine mai revoltat pe establishmentul din ţară decât unul care nu a vrut/reuşit să plece şi se luptă aici pentru viaţa de zi cu zi.

Treaba cu ajutoarele sociale este încă un clişeu. Cuantumul venitului minim este extrem de mic. Şomajul şi ajutorul de şomaj se iau cam un an după ce ţi-ai pierdut locul de muncă. Ajutoarele pentru persoanele cu handicap sunt, de asemenea, foarte mici. Însă pentru unele persoane şi aceste sume ajută şi nu înţeleg revolta aceasta împotriva unor persoane vulnerabile economic. Gândiţi-vă că sunt persoane care au acceptat să fie preşedinţi/locţiitori în secţiile de votare ori membri din partea partidelor, doar pentru bani - nu din simţ civic sau împinşi de la spate de diferite partide. Câştigul pentru primii e de cam 150 de euro, iar pentru cea de-a doua categorie nu cred că ajunge la 100 de euro. Chiar şi aşa, 100 de euro reprezintă poate jumătate dintr-un salar de la Delphi Ineu.

Dpdv administrativ, România are într-adevăr o problemă pentru că majoritatea unităţilor adm-teritoriale mici (comune, oraşe) nu se pot autosusţine din fondurile proprii (taxe şi impozite). Adică nu colectează bani astfel încât să le ajungă pentru primărie, şcoală, iluminat, străzi şi aşa mai departe. Atunci Guvernul trebuie să echilibreze situaţia, lucru pe care-l face şi cu localităţi din Arad. Dincolo de factorul politic care influenţează într-o măsură anumite alocări de bani, redistribuirea banilor judeţelelor bogate către cele sărace nu mai seamănă cu ce a fost în anii 90 sau cel puţin nu e de natură să determine subdezvoltare pentru cei din vestul ţării.
Aradul tocmai ce aruncă pe apa sâmbetei 200 mii de euro pentru o societate (Gospodărirea Comunală) pe care aceeaşi administraţie a adus-o la faliment iar obiectul său de activitate e ocupat de alte firme care lucrează cu primăria. Aradul este printre puţinele oraşe în stare de la sine putere să asfalteze străzi, ori noi tot stăm cu mâna întinsă şi asfaltăm un kilometru de stradă doar după un protest al locuitorilor dar taman în campania electorală.