Evenimente aradene

[I 929]

Am fost vreo 30 de minute pe Gloria. Stadionul arată binişor, lume foarte puţină: "galeria Anelei Freer", sportivi, organizatori, oameni de prin partide, în rest foarte puţin curioşi. Asta este, o ramură de sport fără mare tradiţie în Arad şi poate la un moment dat plictisitoare, un eveniment care vine peste o perioadă gri-neagră a sportului profesionist arădean, o vreme destul de rece şi nu în ultimul rând problema culturii sportive a arădenilor. 
Nu am fost pe "Gloria 2" (sună urât, dar e mai simplu pentru străni decât Gloria şi C.S.S. Gloria) să văd cum e. Mă gândesc că acolo chiar nu sunt alţi spectatori decât membrii echipelor participante. 

Mă întreb, totuşi, cum de a fost trimisă această competiţie în România şi dacă în alte ţări cu infrastructură mult mai bună se bucură de mai mult succes.  Dar în fine, felicitări din partea mea Vioricăi Graur, cea care cred că a fost creierul organizatoric. Nu e un lucru simplu să organizezi aşa ceva, chiar dacă ai la dispoziţie bani destui sau mai mult decât destui. 

Altfel, foarte mare păcat că UTA nu poate juca pe Gloria! Tribuna montată are 10 rânduri, e din cadru metalic (oare nu ar putea fi mutată pe Motorul?) iar scaunele sunt cele vechi de pe Motorul - un minus pentru că unele sunt decolorate, zgâriate. Este o tribună mică şi pe partea cu Mureşul, iar la peluze este loc destul pentru tribune mobile. Gazonul era cam moale, dar cred că îi ajută pe arbitrii care găsesc mai uşor urmele obiectelor aruncate de sportivi.    Dar pe lângă tribune e şi locul încărcat de istorie fotbalistică şi nu numai, un cartier liniştit, cu un aer al Aradului de odinioară. Păcat că  s-a investit în stadionul ăsta pentru o singură competiţie de anvergură. Păcat de lipsa asta de simţ sportiv al celor care au hotărât să jucăm pe Motorul, dar ce să ne mai mire?