Echipa NATIONALA

[Giuliano]

La un meci dinăsta pornești, ca spectator cu gânduri bune (că entuziasm e deja prea mult spus), mai ales că vezi distribuție ofensivă, atitudine, voință... după care spre finalul reprizei, exasperat de neputințele tehnice te cam ia cu moleașeală. În repriza a doua începi să faci calcule de genul ”un punct azi, trei cu Faroe” după care începi să te enervezi. Vine golul și ești perplex. Vine faza cu penaltyul neacordat pentru finlandezi și deja ți-e lehamite. După care tot ce se întâmplă în ultimele 10 minute, inclusiv golul ”întâmplat” de Hoban (HOBAAAAAAN!!! nu vi se pare ironic că tocmai unul dintre blamații închizători a salvat națiunea?! )) ) oscilează între amuzament și un acut sentiment de jenă.
Baiul mare e că oricât am fi de penibili se pare că nu e suficient ca să evităm rușinea de a ne da în stambă și la Euro. Păcat de imaginea pe care naționala României încă o mai are în rândul nostalgicilor din fotbalul european. Vor avea o surpriză urâtă la vară. Măcar grecii au fost oameni serioși; două înfrângeri cu Faroe și acum stau liniștiți; noi încă alergăm după cai verzi pe pereți