Actualitati aradene

[Kidu]

Interes scăzut al locatarilor Palatului Neumann pentru rezolvarea situației de urgență maximă cauzată de pericolul prăbușirii turnului clădirii

Dintre cei 65 de locatari ai Palatului Neumann, s-au prezentat doar 16, la ședința organizată în Sala Ferdinand, a Primăriei Arad, pentru înștiințarea și discutarea măsurilor necesare punerii în siguranță a zonei din jurul Palatului Neumann.
Cei prezenți au fost informați cu privire la toate aspectele de către o comisie formată din arhitectul Cziszter Kalman (Preşedinte al Comisiei de urbanism, construcţii şi amenajarea teritoriului a Consiliului Local al Municipiului Arad), Radu Drăgan (Arhitect Șef – Primăria Arad), Lilioara Stepanescu (Secretarul Municipiului Arad) și Petru Tamaș (Director Executiv – Direcția Economică).
Le-a fost necesară o lună de zile, timp în care au efectuat diverse studii, ca să constate (surpriză!) că imobilul se află într-o stare foarte avansată de degradare și că este foarte posibil ca edificiul să pună în grav pericol viețile cetățenilor.
Deteriorarea Palatului Neumann nu este însă un lucru care s-a produs peste noapte. Administrația a amendat și avertizat, în nenumărate rânduri, proprietarii, încă din 2006. Însă aceștia au continuat în a fi nepăsători, ajungându-se ca, azi, clădirea să reprezinte un pericol pentru toți arădenii. Cziszter Kalman a spus că în timpul efectuării studiului asupra situției, au observat că tot podul clădirii suferă de lipsa de întreținere. O porțiune mare, pe partea cu str. Horia, are efectiv găuri. „Plouă tot timpul, e plin cu oale și vase pentru colectarea apei de ploaie. Mai ales în zona turnului, decenii în șir nu s-au curățat deloc deșeurile produse de păsări. 90% din turn trebuie înlocuit!”
Dar e interesantă remarca domnului Kalman, deoarece, imediat după, acesta completează: „Concluzia asupra integrității turnului este totuși favorabilă. Structura interioară din lemn trebuie înlocuită doar în proporție de 30%. Pericolul este datorat învelitoarei cu asteriale de scândură și pâslă și cea din ardezie, care sunt foarte slab fixate. Am observat niște intervenții făcute acum 10 ani, tăblăria interioară fiind legată cu sârmă.”  Deci, să înțelegem că e grav, dar nu chiar așa de grav?

Ce măsuri trebuie luate
Inspectoratul de stat pentru construcții a cerut primarului să ia măsuri. Comitetul pentru situații de urgență a constatat, (abia!) săptămâna trecută, situația alarmantă și a hotărât ca fiind necesară asamblarea unui tunel de protecție pe lateralele clădirii, din bani publici, în regim de urgență. Acești bani vor fi imputați locatarilor, printr-o ordonanță judiciară, datorită neefectuării reparațiilor la timp.
„Administrația trebuie să ia măsuri de protecție a trotuarului. Însă noi, după ce am identificat problemele, suntem în măsură să punem acest racord de expertiză asociației de locatari, care să pună în mișcare această măsură de primă urgență: un pasaj cu copertină, pe cele 2 trotuare, care va avea 3 metri loc de trecere, copertina 1 metru în consolă și 10-15 metri pe ambele fronturi”, a explicat arh. Radu Drăgan.
Cert este că această copertină are un cost destul de mare, 15-25 mii de lei, în funcție de suprafață, pe care Primăria Arad dorește să îl achite, însă doar sub formă de împrumut acordat locatarilor. Pe lângă acest pasaj, există ideea de a înconjura zona cu panouri demontabile din metal, de tip șantier, acoperite cu o plasă de protecție, și în paralel cu îngrădirea aceasta, după o avizare, să se înceapă reparațiile la nivelul de de-asupra podului: eșafodaj de grinzi în consolă, jumătatea de sus a turnului, cu costuri care se rezumă la jumătate din cât s-ar ridica reabilitarea întregului turn. Însă toate acestea strict din banii locatarilor, fiind proprietate privată.
Care sunt costurile și cât de revoltați sunt locatarii
Estimativ, lucrarea de reabilitare a turlei ar costa undeva între 35-40.000 de euro, iar în imobil există 65 de locatari. La auzirea sumei și la descoperirea faptului că nu vor primi niciun sprijin financiar din partea primăriei, reacția celor din sală nu e greu de ghicit.
„Sunteți un număr foare mare de proprietari! Un minim de organizare ar rezolva problema! S-ar împărți la cota parte a fiecărui proprietar” a subliniat Lioara Stepanescu. „Dacă nu s-ar face asta, am fi obligați să închidem accesul pe Bulevard și acesta să se facă doar din curte.”
„Dar legea nu ne ajută! Acum 8 ani ni s-a promis 30% ajutor din partea Patrimoniului și încă 30% ajutor din partea Primăriei. Acum nu? E o sumă aproape cât apartamentul meu!”, a venit un reproș din sală.

„Doriți să stați în Palatul Neumann, trebuie să reparați!”,
a pus un punct imaginar indignărilor locatarilor, Petru Tamaș. „Nu vă putem ajuta. Nu există o prevedere legală prin care să putem repara clădiri private din bani publici…Termenul limită a reparațiilor e deja depășit. Ați avut proces verbal încă din 2006 și acum e maximă urgență!”, a adăugat Lioara Stepanescu.
„Noi încercăm să vă sensibilizăm, să înțelegeți că intervenția trebuie făcută de urgență, Doamne ferește, și mâine poate fi prea târziu! Poate că ziceți că dacă nu a căzut în 8 ani, nu cade nici azi, dar e ceva cu care nu putem risca! ”, a insistat Radu Drăgan.
Soluția este destul de limpede și de categorică: locatarii trebuie să scoată banii din propriul buzunar. E proprietate privată și nu vor primi ajutor din altă parte. Responsabilitatea „zace” în propriile lor mâini, deși nu prea păreau că înțeleg acest lucru. Finalul ședinței a lăsat problema la fel de nerezolvată, cum era și la început.
Un singur lucru s-a lămurit, totuși: în cazul unui deces produs din cauza căderii vreunei părți a clădirii, singurii responsabili vor fi proprietarii apartamentelor din Palatul Neumann, fie că se numără sau nu printre cei care au dorit să contribuie cu bani pentru cheltuielile de reparații.
„Răspunderea este solidară și egală dacă moare cineva! Răspund și cei care plătesc și cei care nu…”

Banii – mai sus decât viețile oamenilor
Cronometrul Special Arad continuă să înregistreze, nu am avut bucuria să-l declarăm oprit nici după această dezbatere.
Locatarii sunt de înțeles, atunci când susțin că nu au bani. Dar în situații de criză, de o asemenea amploare, banii ar trebui să fie ultima problemă. Ei ar trebui să înțeleagă și să caute soluții pentru rezolvarea problemei, deoarece nu protejează doar viețile unor străini ci și propriile lor vieții. Problema e că au fost delăsători. Și ceea ce puteau să repare în 2006 cu puțini bani, costă azi cu mult mai mult.
Acum li s-a explicat că legea îi scutește de impozitul pe locuință, datorită încadrării clădirii ca monument istoric și că nu vor fi taxați nici pentru autorizațiile de construcție, dar de plătit pentru reparații trebuie s-o facă.
Reacția lor? Sarcasm și indiferență: „M-ați luminat acuma! Și eu care credeam că nu ne ajutați cu nimic!”  

SURSA: Special Arad

Bine ca invoca lipsa banilor insa daca oricare din noi am vrea sa cumparam un apartament in Palatul Neumann nu ni l-am permite. Nu e asta o problema pentru ca fiecare ne intindem cat ne este plapuma insa nici nu pot accepta inconstienta si indiferenta unor astfel de proprietari.
La o adica nu ii opreste nimeni si nimic sa isi vanda apartamentele si cu banii aia sa isi cumpere alt apartament in orice cartier al Aradului . Basca le mai raman si bani.
Primaria ar trebui sa nu mai amane interventia, sa ia problema in maini si apoi sa le impute devizul lucrarilor. Nu au bani sa achite lucrarile, nicio o problema pentru ca isi pot vinde imobilele.