Stiri din fotbal

[I 929]

http://www.pressalert.ro/2015/10/titu-bo...m-explica/

Se pare că la Timișoara sunt probleme iar cu finanțarea echipelor sportive. Curtea de Conturi a comentat și la modalitatea cu asocierea Primăriei sau Consiliului Județean în ONG-urile-cluburi.

[cip_leo]

juristii din primarie si cons judetean nu mai semneaza alocarile de bani catre cluburi si astfel niciun leu nu mai poate fi trimis in conturile cluburilor. echipa de baschet s-a inchis recasul inca rezista

[I 929]

Recaşul se mai poate târâi cu perspectiva drepturilor de televizare. Oricum, nu e o veste prea bună nici pentru noi.

[Kidu]

Nu imi place de Prunea dar aici are dreptate:
http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/florin-p...tarii.html

Felul cum sunt gandite centrele astea de excelenta e o mare porcarie si chiar ilegalitate. Ai un copil bun si daca pun astia ochiul pe el, gata trebuie sa il dai si tu sa te alegi doar cu o mica parte dintr-un eventual transfer. Pai stai mai frate ca nu suntem la "Luceafarul", nu mai suntem inainte de 1989.

[Giuliano]

Există în momentul de față la nivelul fotbalului european de vârf o astfel de practică? Eu nu știu ca vreuna dintre țările care pun accent mare pe creșterea de jucători tineri (mă refer în special la Olanda sau Germania) să aibă asemenea ”centre de excelență” la nivel de federație.

[Kidu]

Iata cata importanta se da in fotbalul mare pentru o chestiune legata de sigla:
http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/scandalu...59705.html

Bine le face! Prea au unii impresia ca pot copia orice.

[RedNeck]

"FRF organizează primele cursuri de managementul fotbalului pentru România

Federația Română de Fotbal împreună cu Liga Profesionistă de Fotbal lansează primele cursuri de managementul fotbalului pentru România susținute de UEFA: Football Management Scheme.

La începutul săptămânii viitoare, pe 9 și 10 noiembrie, Sala “Nicolae Dobrin” a Federației Române de Fotbal va găzdui primele cursuri ale acestui program.
Luni, de la ora 11:30, vor deschide cursurile Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, și Michael Van Praag, președintele Federației de Fotbal din Olanda și vicepreședinte UEFA, în calitate de invitat special.

Formatorii primei sesiuni Football Management Scheme
- prof. Mikkel Draebye – SDA Bocconi School of Management
- Jeroen Slop – Financial Manager at Ajax Amsterdam
- Zeno Căprariu – Audit Director Deloitte
- Thomas Junod – UEFA Education and Universities Manager
Primii cursanți ai Football Management Scheme
Valeriu Argăseală (FC Steaua București), Bogdan Mara (FC ASA Tg. Mureș), Felix Grigore (CSU Craiova), Bogdan Bălănescu (FC Dinamo București), Pavel Peniu (FC Viitorul), Gabriel Cazan (AFC Astra Giurgiu), Alexandru Chirilă (AFC Botoșani), Narcis Răducan (CS Pandurii Lignitul Tg. Jiu), Daniel Stanciu (ACS Poli Timișoara), Valentin Mateescu (FC Petrolul Ploiești), Cristian Tănase (CS Concordia Chiajna), Zsolt Gyongyossi (FC Voluntari), Iuliu Mureșan (FC CFR 1907 Cluj), Auraș Brașoveanu (CS Farul Constanța), Ciprian Prisăcaru (FC Chindia Târgoviște), Valentin Avramescu (ACS Dacia Unirea Brăila), Cristian Ciocoiu (SC Bacău), Ioan Mironaș (FC Ceahlăul Piatra Neamț), Dorin Micșa (CS FC Caransebeș 1913), Ovidiu Burcă (FC Rapid București), Dan Băbuț Domuță (Olimpia Satu Mare), Gabriel Magdaș (CS Unirea Jucu), Alin Barna (CS FC Hunedoara), Ilie Ionel Ciuclea (CS Juventus București), Marius Burcă (FC Metaloglobus), Călin Rosenblum (LPS Banatul Timișoara), Ionuț Giurescu (ACS Sport Team), Alexandru Moldovan (ACS FC Ardealul Cluj), Zsolt Csiki (LPS Târgu Mureș), Cristian Petropulos (AJF Alba), Adrian Lucaci (AJF Arad), Cristian Sava (AJF Bacău), Octavian Goga (AJF Brașov), Viorel Farcaș (ACS Performer Constanța), Vlad Podar (City Us Târgu Mureș), Alin Cioban (Olimpia UT Cluj Napoca), Carol Secheș (ASA 2013 Târgu Mureș)."

http://www.aradon.ro/frf-organizeaza-pri...ia/1588649

[I 929]

M-a sunat Matei Mândra, colecţionarul de obiecte cu UTA, să îmi spună că există pe ceva site, Libertatea din câte am înţeles, un sondaj cu cel mai bun jucător român din toate timpurile. Eu nu l-am găsit, dar ideea e că dacă-l găsim să votăm acolo în draci pentru că Petschovski ar fi pe locul 4 cred, cu doar vreo câteva sute de voturi. L-a sunat şi pe Colin pe aceeaşi problemă. Deci dacă aveţi răbdare să căutaţi mai mult articolul respectiv, vă rog puneţi aici linkul.

[Peia Razvan]

http://sportnews.libertatea.ro/
In partea de jos a paginii principale e sondajul.

[adymax]

Am votat si eu. Ar trebui mediatizat pe facebook pe pagina oficala.  Petschovski tot pe 4 e cu 500 de voturi din 18 mii

Articolul asta e interesant cu dictaturile care intrerup sau prelugesc meciuri:
http://sportnews.libertatea.ro/ce-nebuni...84935.html

[R-1946]

Un articol foarte interesant.....insa cu multe frustrari in comentarii...

În clarobscurul interiorului cu covoare persane, străjuit de tablouri, diplome şi caricaturi înrămate şi aglomerat cu mobilier masiv, de lemn tare şi scump, miroase a bătrâneţe şi a secol trecut. Este februarie 2011, iar la masă Angelo Niculescu, cel mai important antrenor din istoria fotbalului românesc, aşteaptă răbdător şi uşor deprimat întrebările reporterului. Sinuoasă, şueta şerpuieşte printre subiecte, decenii, personaje, întâmplări. Acum discutăm despre Bela Guttmann, antrenorul maghiar care, înainte să schimbe istoria fotbalului mondial prin inventarea sistemului de joc 1-4-2-4, a trecut prin România, unde a antrenat Ciocanul Bucureşti. „Se baza pe automatisme în joc“, spune Angelo, care îşi aminteşte cu o precizie stupefiantă scene minuscule petrecute, unele dintre ele, în urmă cu peste 60 de ani. „Eram la echipe diferite: eu – la Carmen, el – la Ciocanul, viitorul Dinamo. Nu l-am cunoscut personal pe Bela, dar ne-am intersectat de multe ori. Ţin minte că l-am văzut o dată în piaţă la Sfântu Gheorghe, în centru, era în staţie, aştepta tramvaiul 19, să meargă în cartierul Dudeşti, acolo unde era terenul de antrenament al celor de la Ciocanul. Stătea în staţie şi mânca o tabletă de ciocolată…“
Am continuat să-l întreb pe Angelo despre Guttmann. Bătrânul mă fascina. În 2011 avea deja 90 de ani şi era o veritabilă capsulă a timpului. În minte i se ascundea o comoară intactă, perfect conservată şi ordonată, cu amintiri din epoci istorice dispărute pentru totdeauna. Aveam în faţă martorul ocular al unor evenimente despre care azi nu mai poţi citi decât în manuale. Aşadar, cum era Guttmann, ungurul venit după război, în 1946, să antreneze în România, escală spre Occidentul unde a schimbat faţa fotbalului mondial? „Eram prieten cu Moisescu şi cu Bartha, de la Ciocanul. A doua zi după meci, jucătorii din Bucureşti se strângeau la «dezobosire», cum spuneam noi în glumă, adică pentru masaj şi saună la complexul Baia Centrală. După aceea, «dezobosirea» se prelungea la restaurant… Acolo îi descoseam pe Martha şi Moisescu despre felul în care lucra Guttmann. Avea anumite idei fixe de la care nu abdica niciodată în privinţa pregătirii fizice. Îi obliga pe jucători, înaintea fiecărui antrenament, să facă 20 de ture de teren fără pauză. Abia apoi începea exerciţiile. De obicei, programul nu avea varietate. Se baza foarte mult pe automatisme. Era o repetiţie continuă. Mereu aceleaşi exerciţii făcute la o intensitate foarte apropiată de tempoul jocului. Era un tip care impunea respect jucătorilor. Zâmbea rar, nu râdea la antrenamente şi nu făcea glume cu ei. Acolo, la Ciocanul, erau jucători cu calităţi fizice, mai puţin tehnice. Aşa că genul ăsta de antrenamente îi ajuta foarte mult în meci, unde excelau la rezistenţă şi forţă“, spune Angelo.

Ne depărtăm de temă, alunecăm spre prezent – „Alex Ferguson e antrenor, restul sunt nişte măscărici!“ –, dar firul dialogului ne răsuceşte gândurile din nou către perioada interbelică, atunci când fotbalul a prins cu adevărat rădăcini în România. „Noi am început să jucăm fotbal după Unire. Până atunci, în Muntenia se juca un fotbal fără mari rafinamente. În echipe erau mulţi muncitori străini. Englezi, nemţi, olandezi… Fotbalul adevărat l-au adus ardelenii, care fuseseră crescuţi la şcoala din Europa Centrală. A fost o diferenţă între ce se juca în Vechiul Regat şi Transilvania. Acolo erau jucători care aveau rafinament tehnic, aplecarea spre jocul combinativ, înţelegerea tactică a fotbalului“, priveşte departe, peste umărul meu, aparent spre storurile care acoperă geamurile, Angelo.

Echipa României la prima ediţie a Cupei Mondiale: cinci maghiari, trei români, doi germani, un evreu

După Unirea din 1918, primul campionat naţional la care au participat şi transilvănenii a fost cel din 1922. Finala s-a jucat între Chinezul Timişoara şi Victoria Cluj (5-1). Echipele din provinciile de dincolo de Carpaţi au dominat copios fotbalul intern o lungă perioadă. Chinezul a câştigat 6 titluri la rând (1922-1927). Abia în 1926 a apărut prima oară în finala campionatului o formaţie din Vechiul Regat: Juventus Bucureşti avea să piardă cu 0-3. Supremaţia timişorenilor avea să fie fracturată, în 1928, de alţi transilvăneni: cei de la Colţea Braşov. Titlul a revenit în Capitală, prima oară după intrarea ardelenilor în competiţie, abia în 1929, de către Venus.
În 1930, la prima ediţie a Mondialelor, 8 dintre titularii României în 3-1 cu Peru au fost de alte naţionalităţi. Ion Lăpuşneanu, Constantin Stanciu şi Ştefan Barbu au fost români, Adalbert Steiner, Ladislau Raffinsky, Emeric (Imre) Vogl, Nicolae Kovacs şi Adalbert Deşu au fost maghiari, Rudolf Burger, Alfred Eisenbeisser (cunoscut românilor sub numele Fredi Fieraru) au fost germani, Rudolf Wetzer – evreu. Aşadar, prima victorie din istoria „tricolorilor“ la Mondiale a fost realizată de 3 români, 5 maghiari, 2 germani şi un evreu. Selecţia fusese făcută, la plecarea din Bucureşti, de Rudi Wetzer, liderul echipei şi antrenorul neoficial. Celebrul fundaş central, tocmai revenit de la Budapesta dintr-o escapadă de pomină, ruptă din filmele de aventuri – tentaţiile ungurilor, corupţia funcţionarilor federali, o goană nebună în noapte către graniţă, dezlegări în alb, tentative de muşamalizare şi scandalul aferent în presa din cele două ţări –, a făcut lotul în pripă şi s-a ocupat de organizare. Până la urmă, a ieşit bine, chiar dacă „atârnătorii federali“ n-au lipsit nici atunci (în delegaţie a fost inclus până şi un ziarist prieten cu federaţia, acuzat în epocă de confraţi că se ocupa cu blaturi şi cu transferuri dubioase).

Multe sunt poveştile rămase din perioada interbelică. Legenda spune că Ştefan (Istvan) Dobay, supranumit „Calul“, avea un şut atât de puternic încât, uneori, rupea plasa porţii şi că era imposibil de ajuns sau blocat atunci când pornea în sprint. Despre Iuliu (Gyula) Baratki umblă vorba că lovea bara transversală de câte ori avea chef de pe linia careului de 16 metri. Vechii rapidişti susţineau chiar că Baratki a fost cel mai mare fotbalist care a jucat vreodată în România. Bănăţenii contestă şi acum această afirmaţie şi spun că, de fapt, Iosif (Joszef) Petschovschi a fost, în realitate, cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor în România. Cert e că Baratky a jucat 9 meciuri pentru Ungaria, între 1930 şi 1933, şi alte 20 pentru naţionala României, între 1933 şi 1940. Petschovschi a fost decenii vedeta incontestabilă a campionatului, idolul a generaţii întregi de români cărora le-a lipit fotbalul de suflet. A jucat în prima ligă până la 40 de ani şi a reprezentat bine România în 32 de meciuri, reuşind 11 goluri.

După 1945, fotbalul românesc a continuat să fie dominat, o lungă perioadă de timp, de jucătorii veniţi din Transilvania şi, mai ales, de maghiarii care „trăgeau“ după ei şcoala de fotbal a Ungariei dublă vicecampioană mondială în 1938 şi 1954. Pe 30 septembrie 1945, la Budapesta, într-un prim meci după încheierea războiului, România pierdea în faţa marii echipe a Ungariei (Puskas, Hidegkuti, Sarosi III, Vilmos) cu 2-7. Cele două goluri ale tricolorilor erau marcate de maghiarii Francisc Fabian şi Iosif Petschovschi. În naţionala noastră, pe lângă Aurel Boroş, Remus Ghiuriţan, Gheorghe Băcuţ, Vasile Ion, Nicolae Simatoc şi Bazil Marian au mai jucat atunci Iosif Ritter, Francisc Spielmann, Nicolae Reuter, Ladislau Incze, Iuliu Farkas şi, bineînţeles, Francisc Fabian şi Iosif Petschovschi.

Golgheterul all-time al României timp de 60 de ani: Gyula Bodola. Cel mai selecţionat tricolor până în 2000: Laszlo Boloni

Lucrurile nu s-au schimbat mult timp după aceea. Primul turneu final al Mondialelor de după război la care a participat România, Mexic 1970, a găsit în cuptorul de la Guadalajara o echipă ranforsată cu Lajos Sătmăreanu în apărare, Emerich Dembroschi şi Vasile (Laszlo) Gergely la mijloc. Românul de naţionalitate maghiară Dembroschi (pe care România îl cunoaşte, eronat, sub numele „Dembrovschi“) avea să fie chiar cel mai bun jucător al naţionalei tricolore la acel turneu final.

Până târziu, spre 2000, recordul de selecţii (104) la naţionala României a fost deţinut de Laszlo Boloni, după cum recordul golurilor i-a aparţinut, până în acest mileniu, lui Iuliu/Gyula Bodola, formidabilul atacant care a marcat de 31 de ori în 48 de meciuri, o eficienţă neegalată de Mutu şi Hagi (câte 35 de goluri), cei care l-au depăşit între timp.

Cum ar fi arătat România fără maghiarii, germanii şi evreii care au jucat pentru tricolor
E greu de spus azi cum ar fi arătat fotbalul românesc dacă maghiarii nu l-ar fi îmbogăţit, susţinut, înfrumuseţat aşa cum au făcut-o în ultimii 95 de ani. Poate că România şi-ar fi început cu o victorie palmaresul internaţional şi fără golul lui Ferenc Ronay pe 8 iunie 1922, primul din istoria tricolorilor, şi echipa noastră ar fi câştigat oricum la Belgrad, cu eterna rivală Iugoslavia, celebra Cupă de Aur. Poate că România ar fi învins Peru pe 14 iulie 1930, în debutul la Cupa Mondială, şi fără golurile lui Adalbert Deşu şi Nicolae Kovacs. Poate că, dacă n-ar fi existat Emerich Dembroschi, altcineva ar fi înscris contra Greciei în acel 1-1 de pe 16 noiembrie 1969, în meciul de a fi sau a nu fi din nou la Mondiale după 20 de ani, şi cei 100.000 de români înghesuiţi pe „23 August“ ar fi trăit evenimentul oricum bucuria unei generaţii. Se prea poate ca România să fi învins campioana mondială Italia şi fără torpila lui Boloni din minutul 24 al legendarului meci din 16 aprilie 1983, cel care a împins echipa noastră pentru prima oară spre un turneu final al Europenelor.
Poate că aşa ar fi fost. Dar toate astea rămân doar speculaţii. Ceea ce ştim cu certitudine este că Ronnay şi Bodola, Baratky şi Boloni, Petschovschi şi Ienei, Dobay şi Sătmăreanu, Covaci şi Dembroschi au existat cu adevărat. Au făurit momente memorabile, au scos în stradă România, au calificat naţionala la Europene şi Mondiale, au câştigat Cupa Campionilor, au adus fericirea şi mândria în case reci când nimic nu părea să poată face acestă minune. Suporterii prezenţi azi pe stadioanele României au fost aduşi acolo, poate chiar fără să ştie, şi de ungurii şi nemţii şi evreii care au jucat cu tricolorul pe piept.

Pe stadioanele României au reapărut, după întâmplările de la 1 decembrie, strămoşeştile scandări "moarte bozgorilor" şi "afară, afară/cu ungurii din ţară". Autorii "urărilor" par să fi uitat că le datorează ceva, unii ar spune mult, celor cărora acum le doresc moartea sau, măcar, evacuarea din istorie.

Până spre mijlocul anilor ’80, fotbalul românesc chiar a fost cunoscut, în străinătate, prin intermediul vedetelor sale maghiare. Istvan Kovacs, cunoscut acasă sub numele Ştefan Covaci, i-a antrenat pe Cruyff, Rep şi Neeskens la Ajax Amsterdam. Emerich Ienei a câştigat Cupa Campionilor cu Steaua şi, câţiva ani mai târziu, a calificat din nou naţionala la Mondiale, în 1990, după o pauză de două decenii. În paranteză fie spus, am avut ocazia să asist personal, în vara lui 2000, la o scenă cu adevărat memorabilă. La finalul unui antrenament al naţionalei, selecţionerul Laszlo Boloni a iniţiat un mic joc: nimeni nu pleca la vestiare până nu reuşea să nimerească bara transversală de la 16 metri. Au tras, pe rând, toate vedetele tricolorilor (Hagi nu mai făcea parte din lot, se retrăsese după Euro). Nimeni, nici măcar Boloni, n-a reuşit să lovească bara din prima încercare. La final, de minge s-a apropiat, lipăind în iarbă cu sandalele sale uşoare, de vară, şi directorul tehnic Ienei. Campionul marii echipe a Stelei din anii 50-60, ajuns în acea vară memorabilă a lui 2000 la 63 de ani, a mângâiat mingea aşa, în joacă, într-o biomecanică de manual, şi toţi jucătorii generaţiei de aur au urmărit, cu mâinile-n şolduri, traiectoria perfectă la capătul căreia aştepta, firesc, bara. Fără niciun cuvânt, Ienei şi-a împăturit ziarul pe care-l ţinuse în mână în tot acest timp, l-a pus la subsoară şi a plecat, aşa cum se cuvenea şi cum fusese pariul, spre vestiare.


http://www.prosport.ro/sport-life/specia...g-14915121

[Giuliano]

Comentariile alea nu vin din frustrare ci din prostie. Altfel articolul e foarte interesant.

[Crishu]

http://www.prosport.ro/fotbal-intern/lig...a-14922303

Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat, miercuri, că gruparea CSU Craiova este în Liga I pe baza regulamentelor federaţiilor şi deciziilor Adunării Generale, chiar dacă nu avea drept de promovare potrivit statului din 2011 al Federaţiei Române de Fotbal, aflat încă în vigoare.

"Federaţia funcţionează după statutul din 2011. Dacă e să ne referim la modificarea de trei ani, trebuie să luăm în calcul o recomandare a UEFA, care stă în picioare, în sensul că nu trebuie să faci referire la o perioadă de trei ani de zile. Imaginaţi-vă o echipă care se înfiinţează astăzi, se duce în liga a V-a sau a VI-a şi ar trebui să stea acolo până promovează în eşalonul imediat superior. Prin urmare e un articol care nu are ce să caute. CSU Craiova a promovat conform tuturor regulamentelor FRF şi deciziilor Adunării Generale, pentru că în acelaşi timp trebuie să ne amintim de o invitaţie adresată clubului. O Adunare Generală nu are cum să încalce statutul federaţiei, pentru că o adunare generală îl poate modifica", a spus Burleanu, într-o conferinţă de presă.
Referitor la afirmaţiile patronului FC Universitatea Craiova, Adrian Mitielu, conform cărora Curtea de Apel a anulat modificările efectuate la statutul FRF, astfel că prezenţa în Liga I a CSU Craiova este ilegală, Burleanu a afirmat că decizia instanţei nu are nicio legătură cu statutul FRF. "Curtea de Apel a decis reanalizarea acestei situaţii, pe de o parte. Pe de altă parte, fondul solicitării noii entităţi a domnului Mititelu face referire la nerecunoaşterea instanţelor sportive. Practic, noua entitate nu este membru afiliat al Federaţiei Române de Fotbal. Prin urmare, din punct de vedere procedural nu poţi să ataci un statut. Solicită ca TAS-ul să nu fie o ultimă instanţă în plan sportiv. Acesta este fondul solicitării domnului Mititelu", a precizat şeful FRF.
Adrian Mititelu se află de mai mulţi ani în conflict cu FRF ca urmare a dezafielierii clubului FC Universitatea Craiova, dar şi cu autorităţile locale, care au decis retragă sprijinul acordat grupării sale şi să înfiinţeze o altă echipă, CS Universitatea Craiova.
Primăria Craiova a decis în vara anului 2013 să susţină înfiinţarea echipei CS Universitatea Craiova, care să participe în Liga a II-a începând din sezonul 2013-2014, profitând de locul oferit oraşului de Adunarea Generală a FRF după dezafilierea FC Universitatea Craiova. Susţinută de autorităţile locale, CS Universitatea Craiova a promovat în Liga I în vara anului 2014. Mititelu contestă prezenţa echipei CSU Craiova în prima ligă, susţinând că a fost încălcat articolul 54 din Statutul FRF, care prevedea, la punctul 2, că "pentru a promova într-un eşalon competiţional superior calitatea de membru afiliat al unui club trebuie să aibă o durată - în momentul începerii sezonului competiţional următor - de cel puţin trei ani consecutiv".
la 28 iunie 2014, acest articol a fost scos din statut de Adunarea Generală a FRF, dar modificările nu au fost validate deocamdată de instanţă, astfel că federaţia funcţionează după statutul din 2011.


Le intorc ca la Braila. Stiu toti ca echipa respectiva a fost facut pe filiera politica si Burleanu nu putea sa nu ii lase sa promoveze. Cand altii au fost in aceasi situatie nu li s-a dat unda verde.

[RedNeck]

Niste cacati ! Mi-aduc aminte cand au bagat Craiova direct in Liga 2 - eram (mai sant) foarte revoltat. Auzi tu, "profitând de locul oferit oraşului de Adunarea Generală a FRF". Aceleasi oltenisme si miticisme care au sufocat tara de zeci de ani. Daca in justitie, administratie se vede o miscare impotriva coruptiei, FRF-ul si Liga au aceleasi metehne comuniste. Sper ca cei manjiti sa ajunga la puscarie !

[adymax]

Mare cacanar Voichin asta, chiar de Hagetan sa te legi: http://blogsport.gsp.ro/vochin/2015/12/1...i-datoria/

[Crishu]

Grupările Astra Giurgiu şi ASA Târgu Mureş au fost amendate şi nu vor putea participa la o ediţie a cupelor europene în cazul calificării în următoarele trei sezoane, dacă nu vor demonstra până la sfârşitul lunii ianuarie că şi-au achitat datoriile, informează UEFA.

Alături de Astra şi ASA Târgu Mureş a fost amendată şi gruparea FC Botoşani.

ASA Târgu Mureş, Astra Giurgiu şi FC Botoşani au fost investigate de Corpul de control financiar al cluburilor (CFCB) din cadrul UEFA deoarece s-a constatat că înregistrează datorii către alte grupări, angajaţi şi autorităţi. Pe lângă cele trei grupări din Liga I au mai fost investigate cluburile Inter Baku (Azerbaidjan), Sporting Braga (Portugalia) şi Dnepr Dnepropetrovsk (Ucraina), iar perioada vizată a fost 30 iunie - 30 septembrie.

Clubul ASA Târgu Mureş a fost amendat cu 50.000 de euro şi dacă până la 31 ianuarie 2016 nu va demonstra că şi-a achitat datoriile de până la 30 septembrie 2015 nu va putea participa la următoarea ediţie a cupelor europene la care se va califica în următoarele trei sezoane.

Gruparea Astra Giurgiu a fost amendată cu 80.000 de euro şi nu va putea participa la următoarea ediţie a cupelor europene la care se va califica în sezoanele 2016/2017, 2017/2018 şi 2018/2019, dacă nu va arăta, până la 31 ianuarie, că şi-a achitat datoriile.

FC Botoşani a primit o amendă de 15.000 de euro.

Dnepr Dnepropetrovsk şi Inter Baku au primit sancţiuni similare cu aceea hotărâtă în cazul clubului ASA Târgu Mureş, singura diferenţă fiind amenda, care în cazul clubului ucrainean este de 100.000 de euro.

Gruparea Sporting Braga a fost amendată cu 20.000 de euro.


http://www.prosport.ro/fotbal-intern/lig...a-14922888

Nu pot sa inteleg mentalitatea: nu au bani sa isi plateasca datoriile, hai sa le mai futem si noi ceva amenzi, poate atunci reusesc sa faca rost de bani sa le plateasca.

[Redpunk_one]

@adymax mie mi se pare ca articolul lui Vochin e chiar ok. Vochin este chiar unul din ziaristii buni din Romania si nu mi se pare ca ii face o defavoare lui Ovidiu Hategan in editorialul sau ci dimpotriva .

@Crishu pai daca au incalcat legea - regulamentele prima data sunt amendati si avertizati, a doua oara sunt exclusi din competitie. Ce nu ti se pare corect ?

Singura regula care ar insanatosi fotbalul nostru e cerinta ferma de a prezenta garantii reale si financiare inainte de inceperea campionatului. Acum drepturile TV au ajuns la 1,5-2 mil de euro in liga I pt fiecare echipa. Retinuti acesti bani intr-un cont de cash colateral si eliberati partial la incheierea turului dupa prezentarea dovezilor ca nu au datorii la angajati, jcuatori, terti , FRF, etc. Daca nu sa fie retinute sumele direct din acel cont in functie de memoriile primite la adresa acelui club. PUNCT.

Doar ca acest lucru trebuie votat fie de CEx fie de AGA a FRF si LPF si cine sa impuna reguli atat de stricte ? Teparii cu titlu de patroni care conduc toate cluburile din Romania ??? Sa isi dea singuri legi mai stricte ??? )))))

[adymax]

Redpunk asa zic si eu: sa se ceara garantii ferme inaninte de inceperea campionatului si bilant financiar pe 0 iar banii tin televizari retinuti. Doar ca atunci ar ramane 10 echipe in primele 2 ligi, poate nici 10. Si o lege solida a sponsorizarii.

2 echipe de la noi din serie depunctate:

FC Caransebeș a fost depunctată de FRF din cauza problemelor pe care le are cu foștii jucători. A ajuns astfel la -39 de puncte.

În primele 18 etape, bănățenii acumulaseră 13 puncte, însă FRF le-a aplicat o depunctare de 52 de puncte și au ajuns într-o situație critică.

Litigiile cu 9 jucători i-au fost fatale echipei, care are șanse 0 de a se mai salva de la retrogradare. Chiar dacă va cîștiga toate cele 8 meciuri rămase din sezonul regulat, echipa nu are cum să mai ajungă pe plus.

Și celor de la Metalul Reșița li s-au scăzut 12 puncte. Echipa avea 4 puncte obținute pe teren, însă 3 le-a pierdut la masa verde din cauza protestului jucătorilor la meciul cu Satu Mare.

Acum a ajuns să aibă -11 puncte. Pedeapsa a fost mai blîndă și pentru că echipa este în insolvență pe 23 septembrie.

http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/situatie...65920.html

[red11]

- 39   ... acum fa-te antrenor si du-te si motiveaza-i pe astia sa joace fotbal

[RedNeck]

Nu stiu inca in ce masura va afecta UTA:

"FRF da o lovitura de rasunet - ce a reusit forul condus de Razvan Burleanu

La aproape doi ani de la instalarea in functia de presedinte al Federatiei Romane de Fotbal, Razvan Burleanu reuseste cea mai importanta mutare, intr-un moment in care tot mai multi sunt cei care se indoiau de capacitatea sa de a conduce forul.
Federatia Romana de Fotbal a anuntat ca a reusit, prin intermediul departamentelor Juridic si Polici Publice, sa influenteze Codul Fiscal in favoarea cluburilor din Romania.
Cinci articole din noul Cod Fiscal au fost modificate, iar cluburile din Romania vor beneficia de mai multe avantaje.
Cel mai important este acela ca echipele participante in cupele europene nu vor mai fi obligate sa plateasca impozite pentru primele acordate jucatorilor pentru rezultate, fie ca este vorba despre calificare sau participare.
Acest lucru este in special in avantajul cluburilor de top, insa mutarea poate fi periculoasa, dupa cum avertizeaza expertii in domeniu.
"Este bine ca in aceasta perioada s-au reusit acest modificari, insa neimpozitarea primelor poate fi cu dus si intors, intrucat se poate produce o prapastie intre cluburile mari si cele mici. Oricum, la nivelul bugetelor, in fotbalul romanesc este deja clar ca exista Steaua si restul lumii", a avertizat avocatul Catalin Ciubota, pentru Ziare.com.
In orice caz, o echipa precum Steaua ar putea economisi cateva sute de mii de euro bune, daca va ajunge in grupele Ligii Campionilor.
Potrivit noului Cod Fiscal, FRF nu va mai plati impozite pentru imobilele pe care le detine, iar acest lucru va duce, conform reprezentantilor de la "Casa Fotbalului", la "consolidarea bugetului si la directionarea acestor sume, care constituiau impozite, catre proiectele dedicate dezvoltarii fotbalului romanesc".
Si prin aceasta mutare, FRF va reusi sa faca o economie de cateva sute de mii de euro lunar.
Celelalte modificari din Codul Fiscal anuntate de FRF:
- Scaderea cotei TVA de la 24% la 5% pentru accesul la evenimente sportive vine atat in beneficiul cluburilor, care, in calitate de organizatori ai evenimentelor fotbalistice vor putea obtine surse de finantare sporite, cat si in avantajul iubitorilor de fotbal, care vor putea beneficia de preturi mai mici pentru biletele la partidele de fotbal.
- Cluburile au obligatia de a plati 5 categorii de contributii sociale platite individual si de angajator. In urma acestei modificari normative, in situatia in care un club acorda salarii mai mari decat cuantumul '5 X salariul mediu brut', doua dintre aceste categorii de contributii sociale pentru aceste salarii (asigurarea sociala platita individual, asigurarea sociala platita de angajator si asigurarea de sanatate platita individual) vor fi plafonate in cuantumul '5 X salariul mediu brut'. Propunerea initiala a FRF a vizat aplicarea acestui plafon pentru toate categoriile de contributii sociale.
- Plafonul sponsorizarilor se ridica de la 0.3% la 0.5%, acestea putandu-se reporta pe o perioada de 7 ani. Propunerea initiala a FRF a fost ridicarea plafonului la 1%. Practic, din 2016, societatile comerciale au posibilitatea sa directioneze mai multi bani, prin sponsorizari, catre fotbal. Aceasta modificare reprezinta o provocare pentru cluburi, care isi pot atrage astfel surse de finantare consistente si transparente prin dezvoltarea zonelor de marketing, comercial si comunicare.
Noul Cod Fiscal a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2016."

http://www.ziare.com/razvan-burleanu/pre...nu-1402403