Stiri din fotbal

[RedNeck]

"Ediția de azi a Gazetei Sporturilor a făcut un calcul legat de bugetele Primăriilor din țară și prezintă sumele pe care echipele de fotbal le-ar putea încasa de la bugetul de stat.
De exemplu, Capitala, cu un buget total de 1,1 miliarde de euro, şi-ar permite şi un efort de 55 de milioane de euro pentru sport: buget pe care nu-l ating împreună, nici măcar la jumătate, FCSB, Dinamo, la fotbal, plus echipa de handbal feminin, CSM Bucureşti!
Dinamo și FCSB nu pot profita de această ordonanță, ci doar "societățile non-profit, fără scop lucrativ". Societățile comerciale pe acțiuni sau SRL-urile nu pot lua acești bani. În schimb pot beneficia cluburile municipale, CSM București, CSM Iași sau altele din țară. Pot primi bani și cele private, organizate fie pe fundații, fie în orice formă nelucrativă.
Alt exemplu: Aradul va avea disponibile pentru sport aproape 8 milioane de euro, în condiţiile în care UTA, formația-fanion a oraşului, care are şanse mari de promovare în Liga 1, a avut un buget de sub 800.000 de euro pe parcursul acestui sezon. Adică de 10 ori mai puţin decât ce ar însemna investiţia Primăriei!"

http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/sume-uri...11434.html

[Xtreme]

orice asemanare e fictiva sau pura coincidenta...

Un fost campion al României și fostul secund al lui Reghecampf, suspendați pentru trucare de meciuri!

Epaminonda Nicu, fost campion cu Unirea Urziceni, și fostul antrenor secund al lui Laurențiu Reghecampf la Snagov, Laurențiu Tudor, au fost suspendați pentru trucare de meciuri în perioada în care au activat la Unirea Tărlungeni.

Decizia a fost luată de Comisia de Disciplină a FRF, iar meciul vizat este cel dintre Unirea Tărlungeni și CS Balotești (1-3) din acest sezon, când Laurențiu Tudor a intrat în vestiar și blocat ușa pentru ca antrenorul clubului, Adi Matei, să nu poată întra în timp ce el discuta detaliile.

Epaminonda Nicu a jucat 17 meciuri pentru Tărlungeni în acest sezon, însă după meciul cu Balotești a mai fost trimis în teren în doar trei meciuri.

Investigația FRF s-a bazat pe un raport întocmit de SportRadar, care demonstrează că meciul a fost aranjat, iar pe lista celor sancționați de FRF se mai află și fostul vicepreședinte al Unirii Tărlungeni, Cristian Mătărău.

Mătărău a primit o suspendare de 10 luni și o amendă de 120.000 de lei, iar Epaminonda Nicu s-a ales cu trei luni de suspendare și o penalitate de 25.000 de lei. Laurențiu Tudor a fost suspendat 8 luni și va avea de achitat o amendă îm valoare de 90.000 de lei.

În 2015, Tudor a fost anchetat și de Federația poloneză, pe vremea când a antrenat în liga a doua poloneză, la Flota Swinoujscie. Suspendat până la terminarea investigației, românul a părăsit Polonia. Ulterior, cazul a fost clasat.

În urmă cu 4 ani, Tudor a fost menționat într-o investigație GSP despre meciuri trucate la FC Snagov, după ce a fost indicat de sursele Gazetei ca făcând parte din rețeaua care aranja meciuri.

Poreclit "Doctorul", Tudor este nepotul fostului primar din Snagov, Apostol Mușat, omul care a finanțat echipa în mandatul lui Reghecampf.

Acesta este al șaselea caz investigat în ultimii 3 ani de Departamentul de Integritate al FRF care se finalizează cu suspendări.

http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/un-fost-...12194.html

http://liga2.prosport.ro/seria-1/noi-san...a-16393393

[Kapa]

CAMPIONATE • REGULAMENT

OFICIAL Schimbări masive în fotbal: pleci în dribling direct din lovitură liberă, iar meciul va dura 60 de minute! Se dă gol dacă faci henț pe linia porții! Totul despre raportul Van Basten
International Board a pregătit un raport cu numeroase modificări în regulamentul jocului, schimbări pe care le va analiza în martie 2018.

http://www.gsp.ro/international/campiona...13859.html

Sâmbătă, într-un interviu pentru The Times, fostul arbitru englez David Elleray, director tehnic la International Board (IFAB), a dezvăluit raportul Play Fair. Ce include numeroase noutăți în regulament, care vor fi analizate în martie 2018, la următoarea adunare generală IFAB. Iată doar cinci dintre ele:

1. Timp de joc efectiv de 60 de minute
Meciurile nu vor mai dura 90 de minute, ci numai 60, dar va fi timp de joc efectiv. Ceasul se va opri de fiecare dată când mingea va ieși din teren.

2. Pornești singur la fazele fixe
Pentru a mări viteza jocului, un fotbalist va putea porni singur în acțiune la fazele fixe (lovituri libere, cornere sau de la mijlocul terenului, la startul partidei ori după goluri). Și nu cu pasă, ca până acum.

3. E gol dacă faci henț pe linia porții
Dacă ești pe linia porții și oprești mingea cu mâna premeditat, atunci nu se mai acordă penalty și eliminare, ci direct gol pentru echipa în atac. "Un fel de gol de penalitate, ca eseul de penalitate din rugby", a comentat L'Équipe, care dă exemplu hențul lui Luis Suárez la Uruguay - Ghana, în minutul 120 al "sfertului" CM 2010. "Acel penalty nu a fost transformat, iar celeștii s-au calificat la penaltyuri. Cu această modificare, Ghana ar fi jucat în semifinale".

4. Partida se încheie când iese mingea
În viitor, întâlnirile nu se vor mai termina la fluierul arbitrului. Ci numai după ce balonul părăsește suprafața de joc, o dată timpul expirat. Din nou, ca la rugby.

5. Dacă portarul apără penalty-ul, faza se termină
În prezent, când un goalkeeper respinge mingea la o lovitură de pedeapsă, cel care a executat sau un coechipier poate relua în plasă. IFAB vrea ca faza să se oprească imediat după ce portarul parează penaltyul. Și nimeni să nu mai poată marca după aceea.

"Studiez toate regulile actuale din fotbal și mă întreb de ce este nevoie de fiecare dintre ele. Dacă nu există niciun motiv clar, atunci de ce nu le-am schimba pentru a face jocul mai frumos?"
David Elleray, director tehnic IFAB

Alte 5 schimbări prevăzute de International Board

- Dacă portarul ia mingea în mână după o pasă cu piciorul a unui coechipier, se va acorda penalty pentru echipa adversă. Nu lovitură liberă indirectă, cum se întâmplă acum;
- Un jucător nu va mai fi obligat să lase mingea să iasă din careu când portarul reia jocul cu aut de poartă de la 6 metri;
- Un ceas electronic, care va apărea pe tabela de marcaj, va funcționa în același timp cu ceasul arbitrului;
- Un fotbalist care marchează cu mâna va fi eliminat. Cei ca Maradona sau Messi vor fi trimiși la cabine;
- Loviturile libere se vor putea executa și cu mingea în mișcare.

[red11]

1. Timp de joc efectiv de 60 de minute

Meciurile nu vor mai dura 90 de minute, ci numai 60, dar va fi timp de joc efectiv. Ceasul se va opri de fiecare dată când mingea va ieși din teren.

Sa-i vezi p-ai nostrii daca se accepta aceasta schimbare )))

[Adrian07]

Cea mai mare prostie... asta trebuie schimbat, cel mai important acest lucru mai ales in tarile non-competitive in acest sport cum suntem noi!

Penibil!
Mai bine un training managerial si idei despre viitor nu bazaconii dinastea!

[Adrian07]

Parma a falimentat si retrogradat in 2014 in Serie D, dar acum traieste! Cu o traditie de peste 100 de ani in fotbalul italian, Parma a obtinut aseara promovarea in Serie B, iar fanii au sarbatorit ca nebunii pe strazi.

Si cel mai important unde se face diferenta de mentalitate si ne dam seama ca la noi se joaca doar pentru bani, avem mesajul pentru jucatori
inainte de meciul decisiv al capitanului Alessandro Lucarelli (39 de ani) : "Trebuie sa le aratam cine suntem noi. Purtam pe umeri toata suferinta, frica, sudoarea, sacrificiul. Sunt 90 de minute in care trebuie sa dam tot ce avem noi mai bun. Toata energia, toata forta. Iar unde nu pot picioarele, sa jucam cu INIMA."

http://www.sport.ro/liga-1/video-bucuria...telul.html

Sursa: sport.ro

[Crishu]

http://www.prosport.ro/sport-life/specia...i-16579968

În acest week-end, echipa României a scris istorie în Brazilia, devenind campioană mondială la cea de a doua ediţie a Neymar Jr’s Five, cel mai mare campionat de fotbal 5-la-5.
Prietenie, mândrie şi pasiune. Acestea au fost cele trei atribute care le-a adus echipei româneşti TAO United victoria în faţa milioanelor de fani care au urmărit transmisiunea live de pe redbull.tv, dar şi a superstarului brazilian Neymar Jr. şi a lui Gabriel Jesus.

La acest final de săptămână, Neymar Jr. a fost gazda finalei mondiale Neymar Jr´s Five, sărbătorind magia fotbalului de stradă în oraşul său natal, Praia Grande.

Peste 100,000 de jucători din 53 de ţări s-au bătut pentru un loc în finala mondială din Brazilia, însă nicio echipă dintre cele ajunse în finală nu a putut opri catalizatorul echipei din România, care a reuşit să se impună în finală în faţa Angliei, o ţară cu tradiţie în fotbal.

Finala a fost una foarte intensă, o adevărată bătălie care avea să decidă următoarea campioană mondială. La finalul celor zece minute de joc regulamentare, scorul era 0-0, decizia fiind data de Golden Goal – 1-la-1. Contraatacul românului Silviu Radu a fost cel care a adus victoria României, după ce englezul Kaine Wright avusese o posesie îndelungată a balonului şi a ratat şutul către poartă.

“Când am reuşit să intru în posesia mingii şi am început să înaintez către poartă, mi-au dat lacrimile de bucurie, aşa că nu ştiu exact cum am înscris golul”, a spus Silviu. “Să joci în faţa unor titani ai fotbalului mondial, precum Neymar şi Gabriel Jesus nu este un lucru deloc uşor. Este un vis devenit realitate. Cred că ne va lua câteva zile să realizăm exact ce ni s-a întâmplat,” a adăugat românul.

“Când am ajuns la teren, am văzut motivaţia echipei României şi mi-am spus în sine că au stofă de campioni. Şi aşa a fost”, a spus Neymar Jr.

Imediat după câştigarea finalei, Neymar Jr., împreună cu jucătorul de la Manchester City, Gabriel Jesus şi fostul căpitan al echipei naţionale a Franţei, Djibril Cissé, dar şi alţi doi prieteni apropiaţi de-ai lui Neymar au jucat un meci amical împotriva echipei României. Echipa României a fost prima care a deschis scorul împotriva echipei lui Neymar, conducând trei sferturi din meci cu 2-0, însa în ultimele două minute, adversarii, au revenit şi au întors scorul la 3-2, în favoarea lor.

“Mă bucur că am reuşit să găzduiesc pentru a doua oară finala mondială la institutul meu de fotbal din Brazilia. Sunt o mulţime de jucători din întreaga lume care îşi dedică multă pasiune pentru acest sport şi asta nu face decât să fiu mândru că îi pot reuni pe acelaşi teren şi să le dau şansa să joace fotbal amator la un alt nivel”, a spus Neymar.

Peste 100,000 de jucători de pe şase continente au participat în calificările Neymar Jr’s Five în cele peste 350 de etape de calificări. Echipa României, campioana mondială din 2017, a câştigat şi o excursie la Barcelona, acolo unde vor merge în vizită la Neymar, îşi vor petrece timp împreună şi îl vor vedea pe starul brazilian în acţiune, pe gazonul de la Camp Nou.



Un articol la subsolul paginii.... principalii inamici ai Romaniei suntem noi, atat in tara cat si in straintate. Bravo celor care au reusit performanta, rusine ca nu li se precizeaza numele invingatorilor.

[adymax]

Baietii astia au reusit o performanta mai rar intalnita, toate siturile/ziarele de sport trebuiau sa aiba articolul pe prima pagina/top, ai mare dreptate. 

Daca intrati pe pagina de facebook al turneului este un video cu semifinalele si finala, de pe la min 30 a Romania-Suedia semifinala iar apoi e finala. Apar si numele baietilor in grafica.

https://www.facebook.com/neymarjrsfive/
sau
https://www.neymarjrsfive.com/en

[Kidu]

Cine vreti sa ii promoveze, Ioanitoaia? Nu vedeti ca asta are alta agenda. Tolontan care nu mai e demult un ziarist de sport si e intransigent doar in anumite directii iar in altele se face ca ploua?
Nu vedeti ca nu mai exista presa sportiva in Romania...

[Crishu]

http://www.prosport.ro/sport-life/specia...a-16763562

Datele asumate de federaţie, într-o broşură-eveniment despre care ProSport v-a vorbit marţi pe larg, susţin că, în 2015, România avea 96.485 de fotbalişti, iar în 2017 numărul acestora urcase deja la 262.052. O creştere de 271,6%, probabil unică în istoria recentă a fotbalului mondial, dar despre care nimeni n-are habar şi pe care, mai ales, nimeni nu şi-o asumă!

Mai mult decât atât, din cifrele aceleiaşi broşuri - cu date trimise chiar la UEFA! - rezultă că populaţia ţării noastre a crescut cu 2,5 milioane de locuitori în numai doi ani. Explicaţiile ulterioare ale FRF (care n-a menţionat în cele 86 de pagini nici sursele folosite, nici modul de calcul) n-au convins absolut deloc. Federaţia a spus că pentru calculele din 2015 a folosit numărul de români care mai sunt încă în ţară, iar pentru calculele din 2017 a folosit numărul total de români, inclusiv cei plecaţi în străinătate, de aici şi diferenţa de 2,5 milioane.
Investigaţiile ProSport au scos însă la iveală că nici creşterile uriaşe de fotbalişti nu au acoperire. Cifrele federaţiei lui Burleanu au provocat în rândul interlocutorilor ProSport nedumerire, confuzie, surpriză şi chiar iritare.

„(...) Apreciat la nivel european de federaţiile continentale şi de UEFA, proiectul a crescut foarte repede pentru că românii au început să redescopere fotbalul. Federaţia Română de Fotbal a devenit exemplu de bune practici în zona grassroots (n.r. - bază), a fotbalului de bază. Parteneri importanţi s-au alăturat diferitelor acţiuni şi competiţii din proiect. Acum, viitorul vine cu o provocare şi mai mare - să creştem considerabil numărul de practicanţi ai fotbalului din România până în 2020, pe linia deja fermă a evoluţiei pe care am fixat-o.“
Răzvan Burleanu, preşedintele FRF, în editorialul din pagina 6 a broşurii-eveniment unde anunţă creşteri-record la numărul de fotbalişti în România

„Un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focşani. Dar copilul învaţă la Şcoala nr. 6 din Focşani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, şi i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focşani, încă o dată la ONSS şi încă o dată la Cupa Timbark! Aţi înţeles? De trei ori e numărat acelaşi copil: la club, la ONSS şi la Timbark! Şi, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiţie din asta... Gillette, performanţa are viitor. Ei îi adună şi pe ăia de acolo, deşi sunt aceiaşi copii care se duc, aţi înţeles? De patru ori. Cam asta e!“
Dan Dumitru, preşedinte AJF Vrancea

Cei care răspund direct de fotbal în organizaţiile din teritoriu ne-au prezentat o situaţie fără nicio legătură cu cea din statisticile federale: o ţară prăbuşită, pustiită de emigraţie, în care numărul de jucători activi este menţinut de AJF-uri cu mare greutate, uneori prin măsuri disperate.

S-au conturat, de asemenea, şi câteva explicaţii ale acestei aparent paradoxale imagini răsturnate a realităţii: prăpăd în ţară, sărbătoare şi rezultate excepţionale la Casa Fotbalului. Pentru a putea raporta la UEFA îndeplinirea planului, federaţia a numărat de mai multe ori copiii şi a luat în calcul şi jucătorii care s-au retras sau au plecat (aceştia din urmă, veţi vedea din mărturiile de mai jos, sunt foarte-foarte mulţi).

Trebuie înţeles cu claritate că nu iniţiativa de a spori numărul practicanţilor de fotbal din România - absolut binevenită, în măsura în care este reală - a provocat reacţiile, ci evidenta neconcordanţă a datelor FRF cu situaţia reală, pe care şefii fotbalului din judeţe o cunosc mai bine decât oricine.
La ce folosesc aceste cifre pe hârtie, în contrast cu realitatea, e greu de spus.

ProSport a discutat cu conducători ai AJF-urilor din diferite regiuni ale României, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situaţiei: Transilvania (graniţa cu Ungaria), Oltenia, Muntenia, Moldova. Pretutindeni, situaţia este cam aceeaşi, ceea ce arată că România este afectată de probleme similare indiferent de provincie.

1.131%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 şi până în 2017, la numărul de copii sub 10 ani, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România.

387%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 şi până în 2017, la numărul de copii sub 14 ani, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România.

146%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 şi până în 2017, la numărul de juniori sub 18 ani, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România.

271,6%
este, conform FRF, procentajul cu care a crescut numărul jucătorilor de fotbal din România

Ştiind că, în ultimii doi ani, nu s-a modificat numărul de echipe şi nici cel de jucători legitimaţi la Liga 1 şi la Liga 2, am căutat şefii Asociaţiilor Judeţene de Fotbal, care sunt în contact permanent şi nemijlocit cu „fotbalul de masă“ (în AJF-uri activează, de altfel, peste 60% din numărul de fotbalişti legitimaţi în România).

„Vedeţi... Ce se întâmplă... Pleacă acum în străinătate... Pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace. Şi atunci mai activează din ăia care nu erau activaţi în 2017. Ei vin, pun vizele pentru ăia. Creşte numărul lor, dar ei, efectiv, activi, rămân tot în jurul a 2.000. (...) Să vă spun ce bănuiesc eu. Ei ne cer nouă situaţia statistică anuală. Şi, probabil, ei cifrele astea le dau după situaţiile pe care le facem noi. E posibil şi ei să aibă dreptate. Cu exodul ăsta în străinătate, oamenii, ca să-şi poată continua activitatea, sunt obligaţi să legitimeze continuu. Şi atunci, în 2016, să zicem, s-au legitimat dublu faţă de 2015. Dar au plecat alţii.“
Mihai Popescu, secretar general AJF Gorj

Indiferent unde a sunat telefonul, reporterul a descoperit că "fotbalul mic" habar n-are de cifrele lui Burleanu. În timp ce la FRF se desfac sticlele de şampanie în cinstea producţiilor-record de fotbalişti la hectar, în teritoriu se simte disperare, resemnare, neputinţă.

În judeţe se supravieţuieşte într-un peisaj apocaliptic. Pe ecranele posturilor TV, în paginile ziarelor şi pe site-uri nu încap nici exodul de proporţii biblice care pustieşte ţara, nici competiţiile de operetă bune să scoată cifre şi atât, nici sărăcia lucie care împinge oamenii să plece de acasă pentru câteva sute de lei în plus pe lună. Nimic din toate acestea nu face obiectul vreunui raport-alarmă, al unui demers îngrijorat al FRF.
În faţa dezastrului, a situaţiei critice, ar fi fost de aşteptat ca Burleanu şi oamenii săi să caute înfriguraţi soluţii, să bată drumurile la Parlament, Guvern, UEFA, să ceară să vină în emisiunile TV şi să solicite spaţii în presa scrisă, pentru a trezi România la realitate. În loc de asta, avem broşuri colorate, cu multe grafice şi poze, puţin text şi concluzii triumfale, în care ni se spune că succesul programului a transformat FRF într-un exemplu de bune practici la UEFA.

ProSport vă invită într-o excursie dureroasă în peisajul real al României profunde. Lucrurile povestite de şefii AJF-urilor, atunci când reporterul a sunat să întrebe cum resimt ei creşterea de 271,6% a numărului de fotbalişti raportată de Burleanu la UEFA, sunt cutremurătoare.

Alin Sorescu, AJF Argeş: „În 2015 aveam 3.502 jucători, în 2017 vom avea puţin peste 3.500. Acestea sunt date oficiale! Nimic dat din burtă!“

Alin Sorescu, preşedintele AJF Argeş, unul din cele mai bogate judeţe din România în materie de fotbal, cu o serie de 16 echipe la Liga 4 şi trei serii de Liga 5 care totalizează încă 48 de echipe, spune că în ultimii trei ani n-a existat, la băieţi, nicio creştere a numărului de sportivi: „Vă pot spune punctual. Avem un program pe calculator şi putem să vă spunem precis câţi jucători avem, câţi sunt cu viză... În 2015, cu viză AJF au fost 3.502, în 2016 – 3.340, în 2017 – 3.421. Dar mai am vize de făcut la jucători. Noi începem acum competiţii de copii şi acum încep să se legitimeze. Va mai creşte, până la finele anului, cu cel mult 150. Se va duce peste 3.500. Acestea sunt datele oficiale, nimic dat din burtă! Numai jucători de fotbal, fără futsal sau altceva“.

Nici la fotbal feminin nu există o explozie de sportive, spune Sorescu: „La fotbal feminin am puţini... Am avut 60 în 2015, pe urmă 90 în 2016, iar acum, în 2017 am 160, că am început să dezvolt, dau drumul unui campionat în şcoli. Avem 160 de jucătoare acum“.

Judeţul Argeş

An: jucători – jucătoare

2015: 3502 – 60

2016: 3340 – 90

2017: 3421 – 160

Mihai Popescu, AJF Gorj: „Jucătorii pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace! E o situaţie foarte delicată. Şi la arbitri e la fel. Am reactivat din cei care s-au lăsat“

Telefonul ProSport l-a găsit pe Mihai Popescu, secretarul general al AJF Gorj, la birou. Discuţia a fost deosebit de interesantă, în condiţiile în care interlocutorul a precizat, din capul locului, că numărul de jucători activi este menţinut cu greu la acelaşi nivel în ultimii ani, prin eforturi făcute de cluburi de a suplini emigrarea.

Au ieşit la iveală amănunte care creionează nu numai situaţia particulară a fotbalului, ci situaţia socială şi demografică de ansamblu într-o regiune a României altădată vie şi dinamică, azi părăsită în masă de populaţia adultă. Oficialul AJF Gorj spune că emigraţia masivă a românilor din această parte a Olteniei a început odată cu liberalizarea regimului de călătorie în Marea Britanie, iar de atunci fenomenul s-a permentizat, provocând disfuncţionalităţi majore în toate domeniile vieţii.

În acelaşi timp, a apărut şi o primă posibil explicaţie pentru contrastul dintre creşterile spectaculoase anunţate din birourile şefilor de la Casa Fotbalului şi stagnarea – şi aceea, cu greu obţinută – din teritoriu. S-au contabilizat absolut toţi sportivii legitimaţi de-a lungul timpului, inclusiv cei care s-au lăsat de fotbal sau au emigrat, şi nu doar cei care au viză la zi şi participă activ la campionat.

ProSport: Care este evoluţia a numărului de jucători şi jucătoare de fotbal din judeţul Gorj, în ultimii doi-trei ani?
Mihai Popescu, secretar general AJF Gorj: La noi, totul e transparent. În 2017, la nivelul AJF Gorj, s-au legitimat 277 de persoane.

Şi câţi aveţi, cu totul?
În total, la AJF Gorj, avem 22.350 de persoane legitimate.

„Noi avem acum, activi, cu viză pe 2017, 2.000 de sportivi. La fel ca şi până acum“

Aşa mulţi?
Da, dar unii nu mai sunt activi.

Păi, vorbim de cei care joacă efectiv. Pe mine mă interesau cei care joacă săptămânal, nu şi cei care s-au lăsat sau au plecat din ţară.
Noi avem acum, activi, cu viză pe 2017, 2.000 de sportivi. Dacă mergem în trecut, tot la nivelul ăsta suntem. Pentru că numărul de echipe a rămas aproximativ la fel. Şi, automat, numărul de jucători, că nu pot să aibă echipele mai mult de 20-25 în lot. Deci, în jurul a 2.000 activi.

Cu tot cu juniori?
Cu tot cu juniori.

La fete cum staţi?
N-avem fete. Avem doar două fete legitimate în judeţ, la juniori. Acolo unde se permite să ai două-trei fete în echipă, la juniori, şi s-au făcut două legitimări. Dar atât. Deci, să zicem, am avut constant în jurul a 2.000 de jucători în ultimii patru ani. La noi, în ultimii 12 ani, a crescut numărul de echipe cu 2-3-4 pe an. Dar asta doar până acum 4-5 ani, când a stagnat situaţia. Şi, automat... Dar, vedeţi, ce se întâmplă... Pleacă acum în străinătate... Pleacă la muncă, echipele nu mai au cu cine să joace. Şi atunci mai activează din ăia care nu erau activaţi în 2017. Ei vin, pun vizele pentru ăia. Creşte numărul lor, dar ei, efectiv, activi, rămân tot în jurul a 2.000.

„Susţinem campionatele pe care le avem, la diferite ligi, cu copii, cu tineri, cu... Ce să vă spun... Cu mulţi arbitri care ar fi trebuit de multă vreme să se pensioneze“


Competiţia "Fotbal şi feminitate" a generat statistici frumoase şi rezultate reale foarte scăzute, povesteşte Dan Dumitru, preşedintele AJF Vrancea. Acesta spune că FRF a dat premii pentru cei care au adus fete multe, FRF le-a înregistrat ca jucătoare active, apoi totul a fost lăsat baltă: "Am făcut o competiţie, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul. De acolo au băgat foarte, foarte mulţi în sistem. Iar restul, vă spun eu ce au făcut: practic, au dublat, pentru că au băgat în statistici fotbalul şcolar!"

E foarte interesant ce-mi spuneţi. Şi alţi conducători de AJF-uri povestesc aceleaşi lucruri.
Şi la noi, majoritatea băieţilor tineri pleacă în străinătate şi federaţia ne tot trimite tot felul de cereri, să le precizăm situaţia contractuală sau situaţia în care se află diverşi jucători de fotbal. Pentru că ei se duc acolo şi vor să joace şi în comunităţile de români din zona unde muncesc. Şi noi avem cazuri de genul ăsta, cu jucători care pleacă la muncă în străinătate şi joacă şi acolo. E o situaţie foarte delicată vizavi de jucători. Noi ne confruntăm şi la arbitri cu o situaţie la fel de asemănătoare. Noi îi luăm de la l5 ani, îi formăm ca arbitri, îi creştem până la 19 ani şi la vârsta aia unii merg la facultate, la Bucureşti, Cluj, Timişoara, pleacă, îşi continuă activitatea acolo şi i-am pierdut, iar ceilalţi pleacă la muncă în Anglia, Germania, Italia şi aşa mai departe şi îi pierdem şi pe ei.

E incredibil!
Exact, exact. Şi o luăm de la zero, şi de la zero în fiecare an şi tot aşa. Şi susţinem campionatele judeţene pe care le avem, la diferite ligi, cu copii, cu tineri, cu... Ce să vă spun... Cu mulţi arbitri care ar fi trebuit de multă vreme să se pensioneze. Şi îi tot păstrăm sau i-am reactivat ca să putem susţine aceste campionate. E o situaţie dramatică şi... Nu ştiu... Nu depinde de noi, suntem neputincioşi.

Vă cred.
Nici nu putem să punem criterii sau condiţii, ca să zici că le oferi ceva sau faci un contract... Chiar dacă le-am oferi, nu poţi să constrângi omul. Pleacă să-şi câştige existenţa, până la urmă, că de aia pleacă acolo.

„Cu exodul ăsta, suntem obligaţi să legitimăm continuu. Dar noi legitimăm pentru că, în vară, ne-au plecat jucătorii. De fapt, tot la nivelul de dinainte suntem“

V-am întrebat pentru că am văzut o statistică a FRF care zice că din 2015 până acum a crescut numărul fotbaliştilor din România cu peste 250%...
Să vă spun ce bănuiesc eu. Ei ne cer nouă situaţia statistică anuală. Şi, probabil, ei cifrele astea le dau după situaţiile pe care le facem noi. E posibil şi ei să aibă dreptate. Cu exodul ăsta în străinătate, oamenii, ca să-şi poată continua activitatea, sunt obligaţi să legitimeze continuu.

Da.
Şi atunci, în 2016, să zicem, s-au legitimat dublu faţă de 2015. Dar au plecat alţii.

Deci, au intrat în sistem, pe de o parte, unii, dar au ieşit alţii pe de altă parte.
Da. Noi legitimăm acum, în septembrie, octombrie, noiembrie. Dar legitimăm pentru că în vară ne-au plecat jucătorii. Dar, de fapt, la 1 februarie, când punem vizele pe 2018, tot la nivelul de dinainte suntem, pentru că ăia care au plecat nu mai vin să vizeze carnetele. Deci, ca şi număr de legitimări, ei au dreptate, că şi la noi a crescut, se vede clar. Poate că acum 5 ani n-am făcut decât 100 şi ceva de legitimări. Dar atunci nu era exodul ăsta. Deci, nu plecau! Ca să fie nevoiţi să legitimeze lunar. Acum, practic, lunar legitimează. Care cum îl vede că poate să joace fotbal, hai să-l legitimez, că ne-a plecat celălalt. Deci, au şi ei, în felul lor, scriptic, dreptate. Ca număr de legitimări. Dar, ca jucători activi, n-au cum!


Aceiaşi juniori joacă în mai multe competiţii, dar FRF îi numără de fiecare dată ca şi când ar fi alţii, afirmă interlocutorii ProSport

„A fost nenorocire când s-a liberalizat piaţa muncii din Regatul Unit. De atunci, exodul continuă. Chiar şi după Brexit, ei, totuşi, pleacă, înţelegeţi?“

Am o curiozitate. Ca fenomen, în Gorj, de când a început acest exod masiv? De câţi ani?
Prima dată a fost când s-a liberalizat pentru români piaţa muncii din Regatul Unit. Atunci a fost nenorocire la plecare. De atunci până acum, de trei ani, acest exod continuă. Chiar dacă, să zicem, Marea Britanie nu mai e atât de atractivă, de când cu Brexitul, ei, totuşi, pleacă, înţelegeţi? Ei, totuşi, pleacă. De când s-a deschis piaţa muncii în Marea Britanie. S-au căutat şi s-au adus unii pe alţii. Prieteni, colegi de echipă... Dacă au apucat unul-doi să meargă acolo, când au venit în vacanţă i-au luat şi pe alţii. Inclusiv preşedinta noastră de la Colegiul Judeţean de Arbitri, acum doi ani, a plecat şi... Mai avem vreo două-trei arbitre care sunt plecate… Tot aşa, la muncă, în străinătate.

Vă mulţumesc.
Cu plăcere!

Rafel Boca, AJF Iaşi: „Am crescut puţin, dar nu exploziv. Ne confruntăm cu următoarea problemă. O parte din jucători pleacă afară, la muncă. Şi atunci pierd echipele, se legitimează alţii... Ca valoare, a scăzut puţin“

Creşterea de 271,6% raportată de Răzvan Burleanu nu se regăseşte nici în Judeţul Iaşi. Preşedintele AJF Iaşi, Rafael Boca, a menţionat pentru ProSport că există un mic spor de sportivi legitimaţi, de ordinul a câteva sute, dar cu preţul unei scăderi a valorii, pentru că şi aici fenomenul emigraţiei loveşte grav echipele, mai ales în mediul rural. Creşterea provine din sporirea numărului de jucătoare de fotbal, dar „asta înseamnă 150-200“.

„Vă pot spune datele pe 2014, 2015 şi 2016, pentru că pe anul ăsta nu le am, deocamdată. În 2014 am 1.648 de seniori şi 1.363 de juniori. În total, 3.011. În 2015, 1.573 de seniori, dar cresc juniorii: 1.532. Deci, 3.105. Pe 2016, am în total 3.330. Cifrele includ şi băieţii, şi fetele. Cresc juniorii, iar seniorii stagnează. La mine au crescut două categorii: la feminin şi la juniori. Au apărut mai mulţi foşti jucători de fotbal care şi-au făcut grupe de copii şi juniori. Dar, în acelaşi timp, infrastructura a rămas aceeaşi. După 1990 n-a mai apărut niciun teren la noi“, explică Boca.

Acesta detaliază: „Din 2013 am făcut primele legitimări la fete. Dar mai masiv... Vorba vine masiv, asta înseamnă 150-200 de jucătoare, aproximativ, au apărut acum doi ani. Am avut un proiect cu dezvoltarea fotbalului feminin, am intrat şi noi, cu Iaşiul, şi am organizat competiţii mai multe, aşa au apărut jucătoarele legitimate. Fetele joacă şi acum la junioare, la Divizia C... Deci, în Iaşi a crescut numărul sportivilor, în ultimii ani, mai ales la juniori, dar nu exploziv... A crescut puţin, după cum se poate vedea şi din datele de mai sus. E o creştere în limite normale“.

Sărăcia loveşte necruţător în toate eforturile făcute de cei care vor să ţină pe linia de plutire fotbalul şi în această parte a Moldovei. Şi Boca se confruntă cu aceeaşi problemă a plecării din ţară, în mod masiv: „Noi ne confruntăm cu următoarea problemă. O parte din jucători, la comunele astea, la Liga a 4-a, pleacă afară, la muncă. Şi atunci pierd echipele, se legitimează alţii, copii... Dar, ca valoare, a scăzut puţin şi din cauza asta. Eu mă mai confrunt cu o situaţie, am mulţi jucători care pleacă în judeţele limitrofe. De exemplu, pleacă din Judeţul Iaşi la Neamţ. Sunt acolo 2-3 echipe care le oferă condiţii mai bune. N-au contracte dar… Nu ştiu, poate indemnizaţia de efort... Suma nu poate fi mai mare de 100-200 de lei, dar, să ştiţi, şi pentru suma asta se duc. Situaţia financiară fiind precară la unii, contează. 200 de lei în fiecare duminică înseamnă 800 de lei într-o lună“.


Costin Toma, AJF Neamţ: „La copii şi fete a fost un pic de reviriment. Dar n-avem creştere semnificativă. În limite normale: 8-10%“

Raportat la statisticile lui Burleanu, Neamţul este unul din judeţele care trag în jos fotbalul românesc. Preşedintele AJF-ului din această diviziune administrativă a ţării, Costin Toma, vorbeşte de o creştere de „doar“ 8-10%, un fleac pe lângă cea de 271,6% pe ţară anunţată de FRF.

Şi totuşi, din discuţiile avute cu şefii fotbalului din teritoriu, ProSport a descoperit la Neamţ, dimpotrivă, o situaţie ceva mai bună. „La seniori, hai să spunem că stagnăm, cumva, numeric. Am avut 16 echipe la Liga 4, dar anul ăsta nu mai am decât 10. Jucătorii s-au redistribuit la Liga 5. Deci ar fi un statu-quo. Dar dincoace, mai ales la copii, la juniori, la fete, avem creştere. La fete nu am avut, până acum. Avem la Roman, am avut la Piatra o grupă de fete dar... Hm... Nu prea mai activează acum, în ultimul an... Deci, în sectorul ăsta, a fost un pic de reviriment. Dar nu însemnat, să spunem. N-avem creştere semnificativă. În limite normale: 8-10%“, a explicat Costin Toma, preşedintele AJF Neamţ.

Ştefan Szilagyi, AJF Satu Mare: „Am dincolo, în Ungaria, foarte mulţi jucători legitimaţi aici. Care au jucat aici în Liga 4, acolo joacă în Liga 3 şi Liga 2“

Foarte interesant a fost şi dialogul cu Ştefan Szilagyi, preşedintele AJF Satu Mare. Omniprezentul fenomen al emigraţiei capătă, în judeţele de la graniţa de Vest, o particularitate în plus: oamenii se duc să joace fotbal la unguri, unde se câştigă mult mai bine, iar nivelul valoric e mai scăzut. Diverse facilităţi făcute pe plan local fac ca numărul de juniori să crească anual cu 8-10%, dar asta fără nicio legătură cu politicile şi programele FRF. În rest, numărul seniorilor rămâne staţionar.

Iată diagrama situaţiei din România la extremitatea sa nord-vestică.

ProSport: Domnule Szilagyi, cum a evoluat în ultimii doi-trei ani numărul de jucători legitimaţi de la dumneavoastră din judeţ? A crescut, a scăzut? Mă interesează situaţia şi la băieţi, şi la fete.
Ştefan Szilagyi, preşedinte AJF Satu Mare: Păi, eu fete n-am avut. Am avut câteva, dar au plecat la Baia Mare. Au plecat cu toată echipa la Baia Mare. Vorbesc de fete. Eu vorbesc de AJF Satu Mare. La mine, în fiecare an, creşte cu 8-10%, la juniori, pentru că, la mine, primul an e pe gratis. Dar nu numai de asta. La mine e un pic mai altfel... Întrebarea e scurtă, dar are în spate mai multe lucruri.

Jucători activi, legitimaţi, care participă la competiţii...
În jur de 3.000.

Dar faţă de acum un an sau doi?
Totdeauna am creştere un pic. Pentru că să vă spun cum e: la mine s-au retras două echipe, dar s-au înscris trei.

Da.
Circulaţia asta a jucătorilor... Mai vin şi din Baia Mare, dar foarte mulţi îmi pleacă în Ungaria.

Interesant.
La noi e ceva mai aparte. Eu am dincolo, în Ungaria, foarte mulţi jucători legitimaţi aici.

Da.
Şi care au jucat aici în Liga 4, acolo joacă în Liga 3 şi Liga 2.

Aha.
Sunt nişte chestiuni... Dacă eşti aproape de graniţă, în Uniunea Europeană, poţi să te duci... Dacă eşti copil şi ai domiciliul la 30 de kilometri depărtare de graniţă, poţi să te duci fără acordul clubului, dacă eşti amator. Şi invers e valabil, numai că nu se întâmplă...

Îmi imaginam că nu se întâmplă...
Alte întrebări?

„Eu campionat de fete nu am“

Deci, în concluzie, fete nu aveţi...
Eu campionat de fete nu am. Am avut, dar au plecat la Baia Mare.

Şi, în rest, în cazul băieţilor e o creştere uşoară...
E o creştere uşoară, între 5-10% în funcţie de... Pot să-mi dau seama câţi pleacă în Ungaria, câte legitimări noi am şi tot aşa.

Şi aveţi circa 3.000 de sportivi.
3.000, da. Noi facem aici... Avem şi 40 de echipe de Liga 4. Şi toţi au şi juniori A1. Eu de aceea fac echipe de Liga 4. Şi e obligatoriu, la mine, în Liga 4, să joace cu juniori, cadeţi...

E clar.
Asta e situaţia.

Dan Dumitru, AJF Vrancea: „Creşte în hârtiile ălora, în capul lor! Unde să crească? Noi ne batem de muscă pe aici! Nu mai găsim oameni la muncă. Nu mai găsim... Aţi înţeles? E belea!“

Cazul găsit de ProSport în judeţul Vrancea este absolut teribil. Şeful fotbalului din judeţul numărul 1 la emigrare în România spune că s-a conformat cererilor FRF şi a făcut eforturi, a mobilizat inclusiv profesorii de sport din şcoli, dar tot degeaba. Au rezultat nişte concursuri din care federaţia a bifat statisticile şi atât.

Dan Dumitru a fost de-a dreptul iritat când a aflat tema discuţiei. A contrat dur cifrele optimiste ale FRF într-un moment în care el spune că nu se mai găsesc în judeţele României nici măcar adulţi pentru muncă, dar pentru fotbal! Şi a explicat pe larg care crede că e „şmecheria“: FRF a numărat aceiaşi copii de 3-4 ori.
Aşa a fost posibil ca în broşura tipărită şi în statisticile trimise la UEFA să figureze creşteri de chiar peste 1.000% la unele categorii de vârstă.

ProSport: Domnule Dumitru, de la ProSport vă deranjez. Lucrez la un material şi am nevoie de unele date. Care este situaţia, în Vrancea, la jucătorii de fotbal legitimaţi în ultimii doi-trei ani? A crescut numărul lor, a scăzut?
Dan Dumitru, preşedinte AJF Vrancea: Ce să crească? Creşte în hârtiile ălora, în capul lor! Unde să crească? Normal, dacă te pune să faci înscrieri la fete... Acum doi ani am fost pe locul 3 în ţară, am înscris 700 de fete în programul ăla, că aşa se finanţa. Aţi înţeles?

Da.
Deci, ei fac nişte... Nu ştiu ce fac ei, dar realitatea e cu totul alta!

Care este realitatea?
Păi, de exemplu, eu am înscris 700 de fete într-un program, „Fotbal şi feminitate“. Într-un an. Că am înscris şi în al doilea an. Nu mai ştiu câte. Dar, de acolo... Şi a fost fără niciun fel de... N-a ieşit nimic. Nici n-a avut continuitate… Într-un an m-au înscris cu 700 de fete, în al doilea an nu m-au înscris, în al treilea an iar au apelat la mine... Şi echipe nu s-au făcut. Că echipe de fete n-am. Într-adevăr, vreo trei fete au ajuns pe la Olimpia Cluj... Una din programul ăla e în lotul naţional... Dar, ca şi număr de practicanţi... Eu ştiu ce fac ei. Se laudă cu numărul de fete. Dar fetele...

6.606%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 până în 2017, la numărul de fete sub 14 ani care joacă fotbal în România.

2.833%
este creşterea raportată de FRF, din 2015 până în 2017, la numărul de fete sub 18 ani care joacă fotbal în România.

„În judeţ avem 3.899 de jucători, din care activi 1.586“

Am plecat de la broşura tipărită de FRF, de la datele publicate acolo. Dar dumneavoastră câţi jucători activi aveţi în judeţ?
Am 3.899.

Azi, în 2017.
Da. Şi vă spun eu că, de când am iniţiat sistemul ăsta, în 2010, am crescut cu 1.000 de jucători. Dar nu am controlul la cei care s-au lăsat.

Asta e altceva... Păi, e important câţi s-au lăsat, pe lângă cei care s-au legitimat, ca să fie o cifră reală...
Păi, ştiu că e important. Vă spun acum şi jucătorii activi…

Asta mă interesează, jucătorii activi.
Păi, activi, da! Aici fac ei… Activi am 1.586. În momentul ăsta. Şi probabil că se mai ridică. Până la sfârşitul anului, se mai ridică, poate, cu 3-400.


Obiectivele strategice ale FRF: 1. calificarea naţionalei la turneele finale - bifat, 2. creşterea substanţială a numărului de practicanţi ai fotbalului - bifat, 3. dezvoltarea fotbalului feminin - bifat, 4. "construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă" - bifat, 5. "creşterea atractivităţii şi vizibilităţii jocului de fotbal" - bifat.

„Se înscriu unii, juniori, legitimez copii de 7-8 ani, da, dar în acelaşi an termină ăia de 19 ani. Şi pleacă! Sau pleacă de la 16 ani, nici nu mai termină. Adică stăm pe loc, nu avansăm“

Faţă de 2016 şi 2015, a crescut semnificativ numărul de jucători?
(iritat) Nu există aşa ceva! De unde să crească? Se legitimează unii... Cel puţin la mine, la Vrancea, e o situaţie mai...

Nu e o situaţie specială, să ştiţi. Şi colegii dumneavoastră mi-au povestit exact aceleaşi lucruri. În toată ţara e nenorocire.
Nu, nu, nu! E fenomenul emigraţiei din Vrancea. Nu e peste tot ca la mine.

Şi colegii dumneavoastră povestesc aceleaşi lucruri. Ţi se face părul măciucă...
Da, vă cred! Aşa e şi la mine. Dar vă spun pe statistici sociale: noi, în Vrancea, suntem numărul 1 în ţară la emigrare. Vă spun eu! Social vorbind, nu fotbal. Noi ne batem de muscă pe aici! Nu mai găsim oameni la muncă. Nu mai găsim... Aţi înţeles? E belea! Dar sunt convins că şi prin Ardeal, pe-acolo, e… Deci, la mine, ce fac? Se înscriu unii, juniori, legitimez copii de 7-8 ani, da, dar în acelaşi an termină ăia de 19 ani.

Şi pleacă.
Şi pleacă! Sau pleacă de la 16 ani, nici nu mai termină. Adică stăm pe loc, nu avansăm. Alea sunt... Ale federaţiei...

Da, e broşura aceea tipărită de FRF, unde şefii de la Casa Fotbalului scriu că, din 2015 până în 2017, a crescut numărul de jucători cu peste 250%.
Păi, da, vă spun eu ce fac, unde e şmecheria. Eu stau ceva mai bine cu statisticile şi îmi dau seama ce fac.

Au făcut-o din pix…
Da, din pix. Există un site, fotbalfeminin.ro, acolo este un sistem, pe fotbal feminin, unde cred că sunt adunate zeci de mii de fete. În fiecare an au înscris acolo fetele prin programul „Fotbal şi feminitate“. Pe noi ne-a finanţat, ne dădea un punctaj, în funcţie de câte fete aveam.

„Am făcut o competiţie, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul“

Mi-au povestit şi colegii dumneavoastră acelaşi lucru.
Da, şi normal că eu am adus toate şcolile. Deci, eu chiar am făcut pe bune. Am făcut o competiţie, cum mi-au spus ei. Dar, după aceea, fetele au plecat, s-au dus în legea lor, n-aveau nicio treabă cu fotbalul. Am extras de acolo ce am avut... Asta e una. De acolo au băgat foarte, foarte mulţi în sistem. Iar restul, vă spun eu ce au făcut: practic, au dublat, pentru că au băgat în statistici fotbalul şcolar!

Aha, am înţeles...
Asta e toată treaba! Deci, un copil de 10 ani, că e cel mai elocvent exemplu, este legitimat la un club, să zicem CSM Focşani. Dar copilul învaţă la Şcoala nr. 6 din Focşani. Participă la ONSS, adică Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar. Care a fost dintotdeauna, de la Daciadă încoace, şi i-au schimbat doar denumirea. Bun… Acel copil e contorizat o dată la CSM Focşani, încă o dată la ONSS şi încă o dată la Cupa Timbark! Aţi înţeles? De trei ori e numărat acelaşi copil: la club, la ONSS şi la Timbark! Deci ei adună legitimaţii cu participanţii la ONSS şi cu cei de la Timbark. Şi, dacă stau bine să mă gândesc, au mai făcut câte o competiţie din asta... Gillette, performanţa are viitor. Ei îi adună şi pe ăia de acolo, deşi sunt aceiaşi copii care se duc, aţi înţeles? Cam asta e! Sau, oricum, sunt 80% aceiaşi copii şi poate 20% unii noi. Cam asta e tehnologia... (n.r. - exact acelaşi tip de explicaţie am primit ulterior şi de la antrenori şi conducători de cluburi din Bucureşti şi Cluj specializaţi pe creşterea juniorilor. Cei întrebaţi ne-au răspuns că "nici vorbă, în linii mari sunt aceleaşi echipe, cu aceiaşi antrenori şi aproximativ aceiaşi copii din anii trecuţi. Numărul n-a crescut deloc").

Domnule Dumitru, ce pot să public din discuţia cu dumneavoastră?
Eu nu prea am treabă cu nimic. Cam tot!

[red11]

Asta-i realitatea fotbalului romanesc!
Mergem pe aceeasi linie si in 20 de ani o sa avem derby cu Insulele Feroe

[Crishu]

In 20 de ani nu o sa mai avem fotbal. Situatia politica a tarii din ultimii 27 de ani este cancer pentru societate, lucru care se vede in viata de zi cu zi, in performantele sportive, dintr-o tara inovativa am ajuns o piata de desfacere pentru UE. Vorbim mult si facem putin, in loc sa lasam faptele sa vorbeasca pentru noi, asteptam dupa colt o noua panglica de taiat la 2 km de autostrada, la un nou magazin facut in locul unui stadion de fotbal, in locul unui parc distrus sa faca loc clientelei de partid. Migrarea in masa pentru o viata mai buna automat duce si jucatori de fotbal in exteriorul tarii. Am intalnit in Danemarca jucatori care au evoluat la Craiova, Bacau, Petrolul, Baia Mare, Constanta, iar toti au plecat pentru o viata mai buna, deoarece in tara fie erau restantele de nu isi puteau platii chiria, fie erau tratati ca ultimii oameni fara nici un drept. O sa avem performanta cand o sa schimbam mentalitatea si societatea, cand o sa devenim din oi lupi.

[Crishu]

Vi-l amintiţi cu siguranţă pe Max Nicu, fotbalistul născut în Germania, care şi-a luat cetăţenia română pentru a juca în echipa naţională. Mijlocaşul a jucat şi la U Cluj, în Liga I, în sezonul 2013-2014. De curând, acesta a acordat un interviu, pentru site-ul federaţiei germane, www.dfb.de, în care vorbeşte despre experienţa din România. Totul începe cu poveste despre convocările la echipa naţională, în mandatul Piţurcă, unde lasă de înţeles că a fost eliminat de grup, pentru că era prea profesionist. Nicu povesteşte că vedetele naţionalei lui Mutu consumau alcool imediat după antrenament: "Am avut problemele mele cu mentalitatea de acolo. În acel moment, vedete precum Adrian Mutu jucau în echipa naţională, care au avut succes la nivel internaţional cu cluburile lor. Nu m-am simţit atât de integrat. Am fost numit "germanul" pentru că eram mereu la timp la masă şi eram profesionist. Alţii beau bere şi vin după antrenament. Nu sunt dezamăgit că mi-am luat cetăţenia şi am jucat doar 3 meciuri, sunt foarte recunoscător pentru asta. Este o mare onoare să devii un jucător de echipa naţionala. În retrospectivă, a fost vina mea că nu am jucat mai multe meciuri internaţionale", sună primele declaraţii cu care i-a surprins pe nemţi.

"Stadioane vechi şi dărăpănate. Nu erau bani de echipamente"

Max Nicu a fost şocat şi de ce a văzut la Universitatea Cluj. “Şepcile roşii” au rămas atunci în Liga I, cu Nicu în lot, dar acesta spune că a fost surprins de condiţiile precare şi infrastructură: "A fost un an foarte interesant. Cu toate acestea, nivelul nu este prea ridicat acolo. Mediul nu poate fi comparat cu standardele germane. Stadioanele erau vechi şi dărăpănate. Aveam echipamente de antrenament care au fost în mod evident purtate de mulţi ani. Cluburile nu aveau bani să cumpere echipamente noi. Mergeam cu maşina jumătate de oră pentru a ajunge la terenul de antrenamente şi găseam acolo o zonă mai bună de scăldat. La aceasta se adaugă şi infrastructura. Uneori am mers opt ore pe drum la un meci din deplasare, care a avut loc la numai 300 de kilometri, pentru că nu exista nici o autostradă", povesteşte Nicu, căruia nu i s-a mai prelungit angajamentul.

Acuze pentru Teja

Nicu crede că Mihai Teja, antrenorul de atunci, nu l-a folosit mai mult pentru că era invidios pe faptul că avea parte de mai multă atenţie decât el. "Din păcate au fost tensiuni cu antrenorul. Am ajutat clubul să rămână în Liga I. Presa a scris multe lucruri despre mine pentru că eram un jucător de naţională şi un fost jucător din Bundesliga. Antrenorul a avut, evident, o problemă cu faptul că atenţia publicului a fost asupra mea şi nu asupra lui", spune fotbalistul.

"Primul discurs în cabină a şefului din mafie a fost: “nu trebuie să vă fie frică de nimeni, avem puterea aici în Cipru"

Acesta a plecat din România, în Cipru, la Aris Limassol. Şi povestea de aici e şocantă. Nicu spune că un reprezentat al mafiei a fost integrat în conducerea clubului şi că antrenorul n-a vorbit niciun cuvânt cu el în engleză: "Cipru a fost cea mai mare greşeală din cariera mea. Este o ţară frumoasă pentru a merge în vacanţă, dar nu pentru a juca fotbal. Deşi primele trei luni au mers bine, antrenorul a fost demis după primul joc rău. Apoi, un şef din mafia din Cipru a fost integrat în club. Primul discurs în cabină a fost: 'nu trebuie să vă fie frică de nimeni, avem puterea aici în Cipru'. A fost foarte dubios. Următorul antrenor era şi ciudat. El nu a vorbit un cuvânt în engleză şi m-a înlocuit în primul meci după o jumătate de oră, fără explicaţii. Apoi am cerut managerului să-mi rezilieze contractul şi m-am întors din nou în Germania", a spus Nicu, pentru site-ul www.dfb.de.


http://www.prosport.ro/fotbal-intern/ce-...a-16798716

[Kidu]

Nu i-am simpatizat niciodata insa un campionat mondial de fotbal fara Italia e mai sarac.
In alta ordine de idei se vede si la ei schimbul de generatii si valoarea scazuta a celor ce au venit din urma. Ma uitam ieri la ei si aveam impresia ca parca sunt o echipa stransa din liga 1.

[BaTAI]

"O comparaţie între rezultatele sondajelor IRES, din martie 2014, şi Avangarde, din decembrie 2017, developează o situaţie dramatică: cluburile au rămas fără aproape o treime din pasionaţii de fotbal."

http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/pierdere...29214.html

[Redpunk_one]

Patroni evazionisti si organizati doar in infractiuni menite sa isi devalizeze propriile cluburi, fotbal de proasta calitate, totul asezonat cu traditionala mentalitate paguboasa ca altii ne vor raul si "nu avem loc la masa bogatilor" : iata fotbalul romanesc !!!

http://liga2.prosport.ro/seria-1/diverse...c-16914994

POVESTEA ACESTUI DELIR DE PERSECUŢIE ESTE POVESTEA FOTBALULUI ROMÂNESC POST-1989

"Privit de aproape, complotul universal seamănă leit a prostie autohtonă".

ANALIZĂ | De ce au dispărut şi dispar, de fapt, marile branduri ale fotbalului românesc
Un triumf strălucit al gândirii leneşe. Fuga perfectă de responsabilitate. Un fel de a crede că poţi desface orice fel de şurub cu o singură cheie fixă. Aşa îmi caracteriza, prin 2011, regretatul psihiatru Florin Tudose psihoza teoriei conspiraţiei care îmbâcseşte şi paralizează societatea românească. Discuţia cu jurnalistul avusese ca punct de plecare fotbalul, respectiv conducătorii cluburilor veşnic persecutaţi de duşmani ascunşi, de cabale monstruoase care le justifică şi amnistiază toate eşecurile, toate dezastrele prezidate din capul mesei, atâţia şi atâţia ani.

Povestea acestui delir de persecuţie (diagnosticul pus atunci de profesor) este povestea fotbalului românesc post-1989. „Ar trebui să ne obişnuim cu ideea asta, cu normalitatea, adică aşa cum au dispărut şi au dispărut, nu că a vrut federaţia, foarte multe cluburi şi foarte multe de tradiţie. Progresul, Rapid, Constanţa, Craiova, Sportul, U Cluj, FC Braşov au dispărut. UTA se chinuie pe acolo, prin Liga a 2-a. Este posibil sa reînvie dacă există oameni de genul lui Becali, care recunoaşte că Steaua este o afacere, prin toate declaraţiile lui“, afirmă – nicio surpriză! – Mircea Sandu într-un interviu acordat DigiSport. Fostul preşedinte al FRF este consecvent cu sine însuşi şi cu toţi cei pe care i-a patronat 24 de ani. Ştim scenariul, Dumitru Dragomir (alt gestionar inocent al masacrului) este chiar un pic mai explicit: „cineva“, ştim noi cine, a vrut şi vrea să nu mai existe fotbal în România. Eram prea buni, prea puternici, şi atunci „cineva“ ne-a „curăţat“. Noi n-avem vină. Aşa s-a stabilit la nivel înalt, ca România să nu aibă fotbal.

Nu-i aşa că asta explică tot? E simplu, aşa se face lumină: Steaua, Rapid, Farul, Universitatea Craiova, FC Argeş, Sportul, U Cluj, FC Braşov, FC Bacău, Oţelul, Progresul, Poli Timişoara, UTA – toate au dispărut pentru că „s-a vrut“. Acum, aţi văzut, se pregăteşte şi Dinamo, ultimul bastion.

Cineva, undeva, a luat această decizie, să ne facă rău. Eram un pericol şi „s-a decis“ să fim distruşi.

OK. Haideţi să aruncăm o privire mai de aproape.

Steaua


George Becali, condamnat penal în trei dosare, dintre care unul pentru mituirea ministrului Apărării, spune că este o victimă şi duşmani misterioşi i-au furat Steaua

Gigi Becali invocă o conspiraţie satanisto-comunistă. Cineva a dat ordin să îi fie luată Steaua. În funcţie de moment, pe parcursul ultimilor ani, suspectaţi de latifundiar au fost generalul Gabriel Oprea, Victor Piţurcă, masonii, un grup de ofiţeri, serviciile secrete.
Dincolo de aceste acuzaţii rămân documentele şi faptele. În peste şase ani de procese, Becali şi armatele sale de avocaţi n-au reuşit să prezinte în faţa instanţelor măcar un singur act care să ateste că Steaua a fost preluată legal, în 2003, de la Armată şi trecută în proprietatea privată a latifundiarului. Dimpotrivă, toţi cei care au avut acces la dosar au constatat, uimiţi, cât de flagrantă a fost ilegalitatea. Întrebarea care se ridică este cum a fost posibil ca FRF şi LPF să înscrie în competiţii, pe locul deţinut de echipa Armatei, o altă echipă, deţinută de o societate comercială, care nu avea legătură cu vechea asociaţie şi nici nu putea prezenta documente valide. Şi, bineînţeles, de ce Armata n-a reclamat, ani la rând, această pierdere.

Un răspuns poate veni de la fostul comandant al CSA Steaua, generalul Laurenţiu Roşu, al cărui raport, unde erau indicaţi cu nume şi prenume ofiţeri superiori implicaţi în ilegalităţi, a fost secretizat atunci.

Aşadar: de ce a apărut problema Steaua, care bulversează fotbalul românesc în ultimii ani? Răspunsul Justiţiei ar fi următorul: Becali nu are acte care să ateste proprietatea sa asupra brandului Steaua. Şi această vulnerabilitate a ieşit la iveală cu prima ocazie când statul român a devenit suficient de puternic pentru a-şi apăra interesele.

Rapid


George Copos a reuşit performanţa să facă aproape 30 de milioane de euro datorii la Rapid, cea mai mare parte - către alte firme care-i aparţineau tot lui

„A fost ucis la comandă“, i-a declarat reporterului ProSport doctorul Mihai Pârvu, preşedintele Clubului Aristocratic Rapid, în urmă cu un an şi jumătate, la scurt timp după intrarea în faliment. Cineva, o mână criminală, a vrut răul clubului. Copos, Securitatea, chiar Becali! sunt suspectaţi că ar fi uneltit.

Realitatea din dosarul aflat pe masa judecătorului sindic este mult mai prozaică. Ani în şir, Rapid a fost condus de nişte oameni care au îmbinat incompetenţa cu reaua-credinţă. Copos l-a băgat în insolvenţă cu peste 29 de milioane de euro datorii, cea mai mare parte – către propriile firme. Ce fel de patron e acela care îşi împrumută propria firmă? Cum e posibil ca un club din România cu încasări atât de mari (Rapid vindea jucători pe milioane de euro, primea bani din drepturi TV, avea printre cele mai mari încasări din bilete şi o grămadă de sponsori) să ajungă dator aproape 30 de milioane?

Au urmat, patroni, Zamfir şi Cristescu. Multiple surse, lucrători la Rapid în perioada respectivă, au certificat pentru ProSport că, în anul respectiv, cei doi n-au dat un ban.

Ultimul la rând a fost Moraru, cel care a şi pus crucea pe club. L-a luat cu foarte puţine datorii, pentru că prin planul de reorganizare se şterseseră aproape toate restanţele. Cu el, datoria a urcat iar la 10 milioane de lei. Jucători, antrenori, impresari, furnizori, Fisc – toţi reclamau că nu sunt plătiţi.

Legea spune că, odată intrată în insolvenţă, o societate nu mai are voie să acumuleze datorii curente. Cu Moraru patron, Rapidul a strâns milioane restante numai în ultimele 6 luni de existenţă. Decizia de faliment a venit ca o consecinţă logică.

Universitatea Craiova


Adrian Mititelu acuză o conspiraţie cu iz politic şi fotbalistic, în care ar fi implicate multe persoane, pentru a-i fura echipa. El e azi trimis în judecată de ANAF pentru evaziune fiscală făcută pe când conducea Universitatea Craiova

Adrian Mititelu are un sâmbure de dreptate când acuză conspiraţia conducătorilor de atunci ai FRF şi LPF pentru dezafilierea Universităţii Craiova. Anul trecut, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir au scăpat de condamnarea primită în primă instanţă pentru că o decizie a Curţii Constituţionale a modificat definiţia abuzului în serviciu.

În acelaşi timp, patronul acestui brand uriaş al fotbalului românesc a uitat propriile fapte. În momentul dezafilierii, Craiova retrogradase deja sportiv în Liga 2. Clubul era în stare de faliment nedeclarat, cu datorii către toată lumea şi cu conturile blocate. Azi, Adrian Mititelu şi SC FC U Craiova sunt parte a unui proces intentat de ANFa pentru evaziune fiscală.

E greu de spus acum ce s-ar fi întâmplat cu Craiova dacă n-ar fi fost dezafiliată, însă situaţia în care ajunsese clubul era foarte apropiată de faliment.

Petrolul Ploieşti


Dan Capră, ultimul patron al Petrolului, este trimis în judecată pentru grup infracţional organizat

Dat din mână-n mână, de-a lungul timpului, Petrolul Ploieşti a ajuns, după Revoluţie, în situaţia de a deceda de mai multe ori. În ultimele două decenii s-au făcut tot felul de articii. La un moment dat, a fost comasat cu Astra. Altă-dată, a fost resuscitat din Liga 3 de Vivi Răchită, cu ajutorul autorităţilor locale. Finalmente, şi-a dat obştescul sfârşit anul trecut, după ce Florian Walter i l-a pasat lui Dan Capră, iar acesta din urmă a ajuns în acheta DIICOT pentru diverse infracţiuni. În 2014, procurorii au percheziţionat sediul Petrolului, căutând probe pentru acuzaţia de evaziune fiscală.

În 2016, Dan Capră a anunţat că se retrage. Anul trecut, clubul a dat faliment oficial.

Progresul Bucureşti

Aici este tot o poveste pe persoană fizică. Ajunsă la Constantin Iacov, echipa care în 2002 se bătea la titlu a căzut pe scară până în Liga 4. Anul acesta, Tudor Iacov, fratele lui Constantin şi preşedintele clubului, n-a mai înscris-o nici acolo. Progresul e azi o echipă-fantomă, care joacă pe te miri unde, iar patronul său este într-un război pe viaţă şi pe moarte cu şefii AMFB şi ai FRF.

FC Argeş

După ce a mai scăpat o dată de datoriile către Fisc prin jongleria înfiinţării unei noi societăţi care a preluat activele, lăsând pasivele pe vechea firmă, FC Argeş şi-a dat obştescul sfârşit după ce patronul Cornel Penescu a intrat la închisoare, fiind găsit vinovat, printre altele, în dosarul „mită pentru arbitri“.

FC Argeş – varianta originală – a murit din cauza propriului proprietar.


Cornel Penescu, patron la FC Argeş, mituia arbitrii şi nota şpăgile într-un tabel excell pe computer

Farul Constanţa

Clubul a dat faliment anul trecut, după o perioadă în care a fost ţinut la limita subzistenţei de un om de afaceri din Bucureşti pe nume Giani Nedelcu. După revoluţie, echipa Constanţei a găsit foarte greu resurse în acest oraş-port plin de oameni de afaceri prosperi.
Acum, soluţia pare a fi comasarea echipei de fotbal într-un club multidisciplinar finanţat de autorităţile locale.
Cert este că, în acest moment, SC FC Farul nu mai există. Societatea e în faliment, iar brandul este scos la licitaţie.

Sportul Studenţesc


Vasile Şiman a luat Sportul, unul din cele mai profitabile cluburi din fotbalul românesc, şi în câţiva ani l-a făcut praf

Patronul Vasile Şiman poate explica pe larg ce s-a întâmplat la acest brand pe care l-a preluat de la Mac Popescu, rectorul Institutului de Arhitectură, în condiţii excepţionale. Fostul preşedinte transformase micuţul club din Regie într-o fabrică de fotbalişti, organizând cu inteligenţă un centru de copii şi juniori performant, condus de oameni pasionaţi şi pricepuţi.
Vasile Şiman a tăiat găina cu ouă de aur. În doar câţiva ani, s-a ales praful de tot. Sportul a retrogradat după un şir interminabil de scandaluri, în care detaliile picante (fotbalişti plătiţi cu paltoane şi borcane de murături) făceau deliciul publicului.

Anul acesta, Şiman abia dacă a avut bani să înscrie echipa în Liga 4. A retras-o după câteva etape, pentru că nu putea asigura cheltuielile.

U Cluj

Ar fi foarte multe de povestit la acest club emblematic al Transilvaniei. E suficient să spunem că problemele au început acum foartă multă vreme, pe vremea fostului preşedinte Sorin Bagiu.

Un şir de patroni şi „investitori“, unii dintre ei, misterioşi, a tras echipa în jos. Cum a ajuns Florian Walter, alias Buşcă, afacerist abonat la contractele cu statul, să fie patron la „şepcile roşii“, ce discuţii a avut cu edilii oraşului şi ce nu a mers acolo, făcându-l să taie finanţarea, asta este o poveste în sine.

FC Braşov

„Steagul roşu“ a dat faliment, anul trecut, după ce insolvenţa i-a fost cerută chiar de firmele patronului Ioan Niculaie, la care clubul avea datorii. În ultimii ani, FC Braşov fusese implicată în tot felul de tranzacţii absolut ciudate. În momentul falimentului, clubul ajunsese la 10 milioane de euro datorii.

FC Bacău

Decăderea a început după ce Dumitru Sechelariu a pierdut primăria Bacăului. Noii edili n-au fost interesaţi de fotbal, Sechelariu n-a mai putut să ţină echipa, care a decăzut treptat. În 2014 s-au tras obloanele.

Oţelul Galaţi


Dan Adamescu a dispus, imediat cum a venit la Oţelul, încheierea unor poliţe de asigurare exorbitante cu o societate pe care o cotrola, scoţând astfel din club milioane de euro

Blestemul clubului – ca şi al altor grupări mici – a fost că a câştigat titlul şi a jucat în Liga Campionilor. Într-un timp record, după ce au câştigat campionatul în 2011 şi în conturi au intrat 18,3 milioane de euro de la UEFA, gălăţenii au dat faliment.

Fostul preşedinte Marius Stan, plecat în 2012 la primăria Galaţiului, ar putea să povestească foarte multe despre ce s-a întâmplat cu banii, pentru că problemele au apărut, în mod bizar, la foarte scurt timp după câştigarea titlului. Trebuie spus că, pe lângă banii de la UEFA, la Oţelul au ajuns peste 3 milioane de euro şi din drepturile TV ale Ligii 1.

Cert este că, după ce a devenit campioană, Oţelul a intrat pe mâna răposatului afacerist Dan Adamescu. În acel moment, în conturi mai erau 7 milioane de euro. După doar câteva luni, clubul a trecut pe minus. A fost băgat în insolvenţă şi apoi în faliment.

Dosarul a făcut obiectul cercetării DNA, care a obţinut condamnarea lui Adamescu tocmai pe acest tip de speţe – patronul Oţelului organizase o reţea prin care reuşea să bage în insolvenţă, ilegal, diverse societăţi. Oţelul s-a numărat printre ele.

Poli Timişoara

„Adevărata“ Poli Timişoara a fost dată de şefii Universităţii Politehnice, acum două decenii, unui italian pe nume Claudio Zambon. Atunci, ca şi acum, a fost imposibil de înţeles de ce bănăţenii au crezut că ar veni cineva, oricine, din străinătate ca să-şi cheltuie banii cu o echipă din România.

Omul n-avea cum să ţină un club în Liga 1. S-a certat cu autorităţile locale, a mutat Poli în alt oraş. Pe măsură ce mai retrograda o divizie, echipa ajungea să joace în locuri absolut bizare. „Adevărata“ Poli a jucat pe lângă Timişoara, pe la Bucureşti şi chiar la Drăgăşani. Apoi, în 2011, a dispărut.



Concluziile le poate trage oricine, citind ce s-a întâmplat la fiecare din aceste echipe dispărute (unele dintre ele, reapărute în ultimii ani, dar fără să deţină legitimitatea originalului sau ajunse la siglă şi nume prin unele artificii juridice). Luat la bani mărunţi, complotul universal împotriva fotbalului românesc capătă aspect banal: superficialitate, corupţie şi incompetenţă. Vedem că, în multe cazuri, cluburile dispărute au primit lovitura de graţie pe mâna unor indivizi condamnaţi.

Totul, absolut totul, s-a petrecut cu binecuvântarea şi ştiinţa FRF şi a LPF, a şefilor acestor instituţii – indiferent că vorbim de Mircea Sandu sau Răzvan Burleanu, Dumitru Dragomir sau Gino Iorgulescu.

Privit de aproape, complotul universal împotriva fotbalului românesc seamănă leit a prostie autohtonă.

[Crishu]

http://www.prosport.ro/fotbal-intern/lig...u-16967385

Gică Hagi a anunţat azi de partea cui va fi la alegerile pentru conducerea Federaţiei, noul preşedinte urmând a fi ales la data de 18 aprilie.


"Vreţi să vă spună cine este preşedintele meu? Cel care îşi propune să facă o naţională mai bună decât a fost pe vremea generaţiei noastre, dar ne spune şi cum o să facă. Pentru că eu încă mai am orgoliu, încă sunt mândru, nu accept să fiu tratat ca şi cum România este în lumea a treia, nu înghit aşa ceva.

Şi avem nevoie de oameni orgolioşi, mândri şi care ştiu ce trebuie făcut. Stăm şi ne certăm la tv, se discută doar cancanuri, în loc să fim concreţi. Nu avem nevoie de lupte, ci de proiecte. În timpul acesta, în România sunt mai puţine stadioane, mai puţine echipe", a spus azi "Regele" într-o conferinţă de presă.

El a continuat: Nu există stabilitate, încredere, curaj. Ne trebuie organizare, pentru că jucători talentaţi există. Asta vreau de la preşedintele meu, organizare! Aştept să ni se spună cum se vor dezvolta primele trei ligi şi cum va veni finanţarea pentru centrele de copii şi juniori.

Dar lucruri concrete, nu vorbe, nu cine şi cum votează, preşedinţi de AJF. Să vină un preşedinte la federaţie, cu echipa lui, şi să ne spună cum resuscitează fotbalul românesc, apoi să ne arate proiectul pentru echipele naţionale.

Îşi trebuie un concept tehnic, cu proiecţie pe termen mediu şi lung. Cineva trebuie să-l construiască. Este uşor să promiţi, să dai din gură, dar trebuie să ai neuroni, să-i cheltui şi să te pricepi".

Hagi ar dori ca regulamentul Ligii I să fie modificat şi spune că are un plan pentru a readuce oamenii pe stadioane. "Vreţi să vă spun cum aducem lumea pe stadion? Să facem un proiect clar, o viziune pentru următorii 10 ani.

Eu îl am, cu 10 puncte, dar nu sunt implicat, nu sunt pe partea administrativă, ci pe cea tehnică. Nimeni nu mă ascultă. Eu nu vreau să fiu chibiţ, acolo sunt 21 de milioane.

Eu îmi asum, vreau 18 echipe. Când s-a cucerit Cupa Campionilor, nu erau 18 echipe? Când mergeam la turneele finale nu erau 18 echipe? Şi niciodată nu-mi iei jumătate din puncte, nu există aşa ceva, să-mi iei din munca mea.

Să fie play-off şi play-out, dar să rămână punctele. Păi în februarie începe alt campionat! Unii dorm până atunci şi pe urmă semnează cu jucători care au 10-15.000 de euro pe lună", a încheiat Hagi.

[Crishu]

Veşti proaste pentru Răzvan Lucescu, antrenorul care până de curând se bătea cu prima şansă la titlu în Grecia. PAOK Salonic a fost depunctată şi suspendată după incidentele de pe 25 februarie, din startul derby-ului cu Olympiakos. Comisia care a analizat cazul a considerat că PAOK Salonic este în culpă pentru ceea ce s-a întâmplat pe ”Toumba”, motiv pentru care echipa din Salonic a pierdut cu 3-0 la ”masa verde” jocul cu Olympiakos, a mai fost depunctată disciplinar cu 3 puncte şi va disputa două partide pe teren propriu fără spectatori. De asemenea, clubul din nordul Greciei a primit şi o amendă de 30.000 de euro.


Decizia a fost primită cu un val de nemulţumire în Salonic, acolo unde microbiştii încă îl acuză pe Oscar Garcia, antrenorul lui Olympiakos, că a exagerat mult proporţiile incidentului. Acesta a cerut să fie spitalizat şi a purtat un guler care să îi fixeze gâtul după ce a fost lovit din tribună cu o rolă de hârtie. Analiza comisiei de disciplină nu a ţinut cont, din câte se pare, de raportul observatorului de joc, cel care notase faptul că arbitrul întâlnirii a considerat că Oscar Garcia putea continua meciul, dar şi că antrenorul lui Olympiakos a refuzat să fie consultat de medicul prezent la stadion.

Decizia complică foarte mult calculele lui PAOK în acest final de sezon. Cu şase meciuri rămase de disputat, echipa antrenată de Răzvan Lucescu are 49 de puncte, cu cinci mai puţine decât AEK Atena şi cu unul mai puţin decât Olympiakos. Astfel, victoria în derby-ul de duminică, contra lui AEK, este obligatorie pentru Răzvan Lucescu, chiar dacă partida de pe teren propriu se va disputa, în urma suspendării, fără spectatori.

PAOK are dreptul să facă apel la decizia de astăzi.

http://www.prosport.ro/fotbal-extern/bre...s-17049763


Mi se pare jenant in 2018 sa se mai faca astfel de cacaturi, cu campionate castigate la comisii si nu pe teren, totul pentru o rola de hartie ce a primito in nas. A refuzat medicul pentru jumatate de ora, arbitrul a notat toata intamplarea si tot cei de la PAOK isi iau m****.

[Redpunk_one]

cand ii pui la stanga si la dreapta ta pe dragnea si mircea sandu , nu prea mai conteaza cum te numesti sau ce ai facut.

http://www.tolo.ro/2018/04/18/fotbalul-a...tut-cu-66/

FOTBALUL I-A ADMINISTRAT PRIMA ÎNFRÂNGERE LUI LIVIU DRAGNEA DIN 2014 ȘI PÂNĂ AZI! L-A BĂTUT CU 66%!

Amestecul politic a fost inutil, cei din fotbal au votat conform propriului interes



Echipa lui Răzvan Burleanu a cîștigat alegerile FRF.

Din primul tur: 168-78!

În 2005, când s-a bătut cu Mircea Sandu, Gică Popescu a luat 102 de voturi, mai multe decât Lupescu susținut azi de politic.

Pentru Liviu Dragnea și Gabi Firea, care s-au amestecat frontal și explicit în susținerea lui Ionuț Lupescu, aceasta este o înfrângere fără precedent.

Ani de zile, au făcut ce-au vrut în România.

De două ori le-a mers politicienilor PSD la Ligă, în 2013 și 2017, când l-au susținut pe Iorgulescu.

Nu înseamnă că Burleanu e pur, ci doar că fotbalul și-a văzut interesul, așa cum îl înțeleg electorii, fie ei președinți de cluburi sau șef de AJF-uri.

Pentru liderul PSD e un semn că nu poate stăpâni toate palierele societății, că nu-și poate construi propriul stat paralel, așa cum scria Cristi Pantazi.

Dragnea a câștigat alegeri politice, guvernări și a sfeclit-o în fotbal.

Istoria nu minte.


Marți, 22 noiembrie 2005, după ce Mircea Sandu câștiga în fața lui Gică Popescu, Gazeta Sporturilor titra: ”Nașu, viitorul de salută”, cu imaginea unui puști din tribună care arată degetul mijlociu.

Am fost exagerați, fără discuție, dar acela era sentimentul de atunci.

Astăzi, viitorul îi salută atât de Mircea Sandu, cît și pe Liviu Dragnea, cel cu care Ionuț Lupescu a greșit atunci când a deschis și a închis campania electorală.

În ceea ce ne privește, așa cum am scris și acum patru ani, după ce Răzvan Burleanu a câștigat prima oară, rămânem în opoziție.

”Vom avea o atitudine de distanță critică față de Puterea noului președinte”, am scris atunci.

E valabil și de acum înainte.

[adymax]

https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/exclusi...41028.html

EXCLUSIV Planul lui Burleanu: Hagi a acceptat să intre într-o comisie FRF! Rolul comisiei și cine sunt aliații șefului FRF care vor decide soarta drepturilor TV

La o lună și jumătate după alegerile de la FRF, la care l-a susținut pe Ionuț Lupescu, Gheorghe Hagi a acceptat să facă parte dintr-o comisie federală controversată, proaspăt înființată de Răzvan Burleanu.



Informația a fost confirmată de președintele FRF pentru GSP.

Pe lângă Hagi, au mai fost ofertați alți 3 reprezentanți ai cluburilor din Liga 1, un președinte din Liga 2, patru reprezentanți ai televiziunilor, un auditor, un fost internațional român și șeful sindicatului jucătorilor. Până acum, nimeni nu a refuzat discuțiile privind participarea la comisie.

Dintre cele patru cluburi de Liga 1 care vor fi reprezentate în CFP, trei l-au susținut pe Răzvan Burleanu la alegerile din 18 aprilie 2018: FC Botoșani, CFR Cluj și CSU Craiova.

Componența integrală a comisiei este următoarea:

Răzvan Burleanu - președinte FRF
Valeriu Iftime - FC Botoșani
Mihai Rotaru - Club Sportiv U Craiova
Gheorghe Hagi - FC Viitorul
Marian Băgăcean - CFR Cluj
Radu Ienovan - Ripensia Timișoara
Mircea Șai - RCS-RDS
Constantin Mocanu - Pro TV
Ovidiu Ghiman - Telekom
Adrian Tomșa - Clever Media
Cristian Iliescu - BDO
Rodion Cămătaru - fost internațional român
Emilian Hulubei - AFAN
CARE VA FI ROLUL CFP?
Pe 23 mai 2018, Răzvan Burleanu declara că nou înființata comisie - care va începe să se întrunească din data de 4 iulie - “va dezbate principiul solidarității prin care 5 la sută din drepturile TV încasate de Liga 1 să meargă către cluburile din Liga 2 și Liga 3”.

Principiul solidarității a fost votat în 2017 de Adunarea Generală a FRF, dar nu a fost implementat nici până acum din cauza opoziției cluburilor din Liga 1. Conform deciziei, cluburile din prima divizie ar trebui să renunțe anual la 1.375.000 de euro plus TVA din cele 27,5 milioane primite de la televiziuni.

În mai 2017, secretarul general al Ligii, Justin Ștefan, declara:

“Îl anunțăm pe domnul Burleanu, pentru că el este inițiatorul acestei propuneri, că dacă se va băga mâna în buzunarul cluburilor din Liga I vor exista plângeri penale pentru infracțiuni precum abuz în serviciu și delapidare”.

La un an distanță, Răzvan Burleanu e decis să influențeze deciziile importante privind drepturile TV folosind proaspăt înființata comisie. Deocamdată, însă, președintele FRF nu s-a exprimat clar dacă această comisie va avea un rol consultativ sau decizional.

Nici viitorii membri nu par a cunoaște mai multe detalii.

Contactat de Gazetă, Mircea Șai - directorul de proiect de la Digi TV - a spus: “Mi s-a propus, am acceptat. Înțeleg că urmează să ne întâlnim, dar nu știu deocamdată despre ce vom vorbi”.

Reprezentantul ProTV, Costi Mocanu, e și el în ceață: “Am fost sunat, aștept să ne întâlnim și apoi vedem despre ce e vorba”.

Gino Iorgulescu și Gheorghe Hagi nu au putut fi contactați pentru a comenta prezența lor în Comisia pentru Fotbal Profesionist (CFP).

Mihai Rotaru a refuzat să comenteze.

Valeriu Iftime, patronul FC Botoșani, declară că “e complicat de spus care va fi rolul comisiei. Sper să fie ceva constructiv, sunt multe lucruri de pus la punct. Dacă voi simți că nu funcționează, nu stau în comisie. Nu știu dacă vrea cineva să mă folosească, dar eu sunt de acord cu cei 5 la sută pentru cluburile mici, sunt și pentru dialogul dintre președintele FRF și cel al LPF. Sper să pot media dialogul dintre ei”.

Gazeta a trimis FRF mai multe întrebări pe tema rolului comisiei. Răspunsul a venit în cursul serii, prin intermediul unui comunicat postat pe site-ul oficial al Federației, care poate fi citit AICI.
În comisia de fotbal profesionist o să îi regăsim şi îi vom invita să ia parte pe patronii echipelor din Liga 1 şi din Liga 2, astfel încât acolo să putem discuta inclusiv modurile în care ar trebui să se repartizeze drepturile TV. Vrem să aducem un criteriu legat de numărul de spectatori de pe stadion, dar şi de audienţa TV”
Răzvan Burleanu, președinte FRF, 26 aprilie 2018