Talk-show

[Redpunk_one]

Niciodata nu l-am simpatizat pe turcescu dar nu credeam ca poate fi atat de josnic si un lingau atat de lipsit de coloana vertebrala.

http://www.gandul.info/puterea-gandului/...a-13332808

Când am intrat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, am avut ocazia de a-l prinde profesor pe însuşi Robert Turcescu. Numele sonore din presa din România nu erau plătite de facultate, doar li se asigurau resursele necesare predării. Iar pe lista celor disponibili pentru a-mi fi tutori se numărau, pe lângă Turcescu, şi Val Vâlcu, Dan Turturică, Lucian Mîndruţă şi alţii. Aşa că am zis c-am picat minunat.

În singurul semestru în care ne-a fost îndrumător, Robert Turcescu a fost printre extrem de puţinii profesori din facultate care a ne-a redat imaginea reală a presei, care ne-a dărâmat din temelii luminile strălucitoare prin care erau văzuţi jurnaliştii şi care ne-a adus cu picioarele pe pământ românesc. Prin modul destul de dur în care vorbea despre jurnalism, dar cu o pasiune vizibilă, a reuşit să ne facă pe unii, puţini, e drept, să ne dorim cu adevărat să devenim jurnalişti şi să ne facem meseria cu maximă onestitate şi pasiune.

Ne-a spus eternul „când mama ta îţi spune că te iubeşte, tu trebuie să verifici din trei surse”. Ne-a învăţat să scriem cu sufletul, nu doar cu mintea, să redăm în cuvinte chiar şi lucrurile care nu se văd pe imagini şi să-l facem pe cititor să vadă lumea pe care ai văzut-o tu, fără a încerca să-l manipulezi. Robert Turcescu a fost unul dintre puţinii profesori care au reuşit să transmită ceva, nu doar să predea, care s-a apropiat de studenţi şi care, într-un fel, a arătat că-i pasă de viitorul presei.

O bună vreme am rămas cu imaginea pe care el mi-a creat-o încă din primele săptămâni de facultate. Mi-am dorit nespus de mult să devin jurnalist şi mi-am dat toată silinţa să nu cedez din cauza mizeriilor. Aveam în cap doar pasiunea pe care a reuşit să mi-o înrădăcineze Robert Turcescu.

Zilele acestea, după aşa-zisa dezvăluire a lui, mi-am amintit. Când mama ta îţi spune că te iubeşte, verifică din trei surse. Când Robert Turcescu spune că a fost ofiţer acoperit, te-ntrebi dacă a luat-o razna. Nu ai cum să înghiţi fără să mesteci asemenea informaţii. Că e adevărat, că e doar un joc murdar cu tentă politică, prea puţin contează acum.

În primele zile de Parlament după dezvăluirea lui Robert Turcescu, senatorii şi deputaţii m-au întrebat, mai în glumă, mai în serios, dacă sunt ofiţer acoperit. Apoi îmi spun că fiecare jurnalist este pus sub semnul întrebării. De către ei! Fix ei, care în fiecare zi a existenţei lor ca demnitari, fac cel puţin o măgărie, fix ei se uită cruciş la mine, la ceilalţi colegi jurnalişti, de parcă am fi de cea mai joasă speţă, aşa că putem fi subiect de glume nesărate.

Nu este corect, domnule Turcescu, nu este corect să compromiteţi o întreagă breaslă din cauza unor interese. Dacă aveaţi probleme de conştiinţă, trebuia să vă spovediţi la un preot, nu în faţa internetului şi a audiovizualului. Nu ştiu şi nici nu mă interesează ce v-a determinat să faceţi asta. Şi nici nu mă interesează dacă e adevărat sau nu, dacă veţi retracta sau nu. Mă interesează doar că tot ce le-aţi predat studenţilor la jurnalism, tot ce aţi reprezentat în presă şi tot ce aţi spus vreodată în calitate de jurnalist este pus acum sub semnul întrebării. De fapt, nu vă pasă de soarta presei. Ce credibilitate mai puteţi avea acum? Ce credibilitate mai putem avea noi, cei care am reuşit să ne croim un drum în presă, după aşa-zisa mărturisire?

Poate pentru asta ar trebui să vă pară rău. Pentru toate greşelile pe care le-aţi făcut în calitate de jurnalist, corect ar fi fost să plătiţi dumneavoastră şi numai dumneavoastră, nu să târâţi prin mocirlă zeci, poate sute de oameni oneşti, care încă încearcă să mai aibă puţină autoritate, puţin respect, fără a fi batjocoriţi de o adunătură de penali, şi care se luptă, cu demnitate, cu un sistem corupt. Pentru asta, domnule Turcescu, nu veţi mai fi acel mentor, ci doar un profesor. Sub acoperire.

P.S. I-aţi criticat în nenumărate rânduri pe alţi colegi din presă, care au încălcat acel cod deontologic al jurnalismului. Însă niciunul dintre aceia nu a făcut ce aţi făcut dumneavoastră, nu a compromis atât de mult întreaga breaslă. L-aţi criticat vehement pe Dan Voiculescu, fost colaborator al Securităţii. În definitiv, şi el a fost tot profesor