Meci normal pentru primul ”amical”. Ritm scăzut, multe greșeli individuale, probabil majoritatea pe fond de oboseală. Primele două săptămâni de pregătire sunt cele mai crâncene pentru fotbaliști. Am văzut totuși două goluri, două bare plus alte câteva faze de gol. Culmea, repriza a doua a fost mai spectaculoasă deși am jucat cu mai multe improvizații. E mult prea devreme pentru a-mi da cu părerea despre noii veniți. Peste toate, cel mai important lucru a fost bucuria de a fi din nou pe stadion după un an și patru luni. Într-un fel mă bucur că am ”reintrat” treptat. Dacă primul meci ar fi fost unul oficial, cu miză, cu stadion plin, cred că emoțiile erau mult prea mari.
"If you're going through hell... keep going!" (Winston Churchill)